Producția și procesarea semințelor de floarea soarelui, o ramură crucială a economiei naționale, se confruntă cu o problemă majoră în Republica Moldova, de-a lungul anilor: un monopol care deține 100% din piață. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor și agricultorilor, deoarece poate avea consecințe devastatoare asupra dezvoltării acestei industrii și a economiei în ansamblu, scrie bani.md.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut problema și a subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a evita consecințele negative ale monopolului în industria de procesare a semințelor de floarea soarelui. Deși producția și exportul de ulei din floarea soarelui sunt vitale pentru economie, controlul absolut al unui singur agent economic asupra procesării creează un obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri și poate duce la prăbușirea prețurilor pentru producătorii de semințe de floarea soarelui.

Ministrul Agriculturii a declarat că au fost inițiate discuții cu agricultorii pentru a identifica soluții și măsuri concrete care să asigure o concurență sănătoasă în această industrie vitală. Scopul este de a evita situații în care un singur jucător controlează complet procesarea semințelor de floarea soarelui și de a susține dezvoltarea unei industrii mai competitive și prospere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova cu afaceri și în România unde fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

#MAIA #sedinta #Vladimir Bolea

Echipele de ambulanță din Republica Moldova au avut aproape 780 de mii de intervenții în 2025, iar numărul solicitărilor continuă să crească. Peste 4 800 de oameni lucrează în serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească, de la medici și felceri până la asistenți medicali, dispeceri și șoferi.

Datele au fost prezentate astăzi, 2 octombrie, la evenimentul dedicat Zilei naționale a ambulanței. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, le-a mulțumit angajaților și a vorbit despre munca făcută contra cronometru, în care deciziile trebuie luate rapid, uneori în situații cu o puternică încărcătură emoțională.

Pentru modernizarea serviciului, în 2025 au fost alocate peste 16,6 milioane de lei pentru baza tehnico-materială a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Alte 30 de autosanitare noi au fost cumpărate în 2026, pentru aproximativ 69 de milioane de lei. Mașinile sunt complet echipate și urmează să fie livrate în Republica Moldova până în martie 2027.

Serviciul va primi și șase autosanitare prin proiectul „Asistența medicală urgentă prespitalicească salvează vieți”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova. Valoarea acestora este de aproximativ 540 de mii de euro.

Planurile Ministerului Sănătății includ și dezvoltarea centrului de instruire al CNAMUP. Personalul va avea parte de simulări și exerciții inspirate din situațiile cu care echipele se confruntă în intervențiile de zi cu zi, inclusiv în cazuri de calamități și situații de criză.
O altă schimbare pregătită este legată de digitalizarea serviciului. Ambulanța ar urma să aibă acces mai rapid la informațiile medicale importante despre pacient, iar medicii din spitale ar putea fi consultați de la distanță în timpul intervenției.

Acest lucru este important mai ales în cazurile grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau traumatismele majore. În astfel de situații, spitalul poate fi anunțat din timp și se poate pregăti pentru primirea pacientului și continuarea tratamentului.
Ministerul Sănătății spune că obiectivul este ca intervenția să nu se oprească la ușa ambulanței. Serviciul de urgență urmează să fie mai bine conectat cu spitalele, astfel încât îngrijirea pacientului să continue fără întreruperi, din momentul apelului la 112 și până la tratamentul de care are nevoie.