Partidele proeuropene de la Chișinău nu și-au asumat mesaje clare pro-NATO, întrucât o astfel de retorică implică anumite costuri electorale. Este opinia directorului Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova, Ion Tăbîrță, potrivit căruia Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina și Georgia, își dorește aderarea la UE, însă respinge ideea aderării la NATO. În același context, ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, spune că NATO este o structură defensivă, iar propaganda rusă a transformat blocul Nord-Atlantic într-o sperietoare pentru a crea imaginea unui dușman extern, notează ipn.md.

Ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, spune că numărul cetățenilor care-și doresc aderarea Republicii Moldova la NATO rămâne unul relativ redus, întrucât propaganda rusă a creat o imagine diabolică a NATO. Potrivit lui Radu Burduja, responsabilitatea aparține elitelor politice care au ezitat să-și asume o retorică tranșantă pro-NATO.

„NATO este o entitate defensivă. NATO a fost fondată pentru a preveni expansiunea Uniunii Sovietice. NATO doar a reacționat la acțiunile Uniunii Sovietice și, mai târziu, ale Rusiei. De aceea, propaganda rusă a încercat să denatureze rolul acestei structuri. Au creat o imagine diabolică pentru că de un astfel de narativ aveau nevoie ca să se mențină la putere, să coaguleze țara. Sunt niște clișee, stereotipuri prezente și astăzi. Sondajele arată o ușoară creștere a numărului celor care doresc aderarea la NATO, dar rămânem în zona a 20-25%. Acest lucru are loc din cauza unei comunicări strategice deficitare”, a spus ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja.

Și șeful Centrului de Informare și Documentare privind NATO pune reticența cetățenilor Republicii Moldova față de NATO pe seama forțelor proeuropene care nu și-au asumat mesaje pro-NATO din raționamente electorale.

„Cu referire la imaginea NATO în Republica Moldova, trebuie să spunem că prin anii 90 acest subiect a fost neutru. Dacă ne uităm în sondaje până prin 2004-2005 procentul celor care considerau că NATO asigură securitatea mai mult decât neutralitatea în anumite etape chiar era mai mare sau cifrele erau aproximativ egale. Aceste priorități au început să se schimbe după anul 2005, când a început să se discute o posibilă aderare la NATO a Ucrainei și Georgiei. Atunci propaganda rusă a început alimentarea clișeelor, moștenite de societatea noastră din perioada sovietică. Atunci a sporit acest aspect negativ al NATO în societatea moldovenească. Partidele proeuropene nu și-au asumat mesaje clare de informare pro-NATO pentru că există anumite costuri electorale. Republica Moldova este o excepție față de celelalte state care își doresc integrarea europeană. Ucraina și Georgia care își doresc aderarea la UE, vorbesc și de aderarea la NATO. Dar nu este și cazul Republicii Moldova”, a spus directorul Centrului de Informare și Documentare privind NATO, Ion Tăbîrță.

Aflat la Chișinău secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană a purtat discuții cu conducerea țării privind cooperarea Republicii Moldova cu NATO și consolidarea capacităților Armatei Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul războiului din Ucraina, Mircea Geoană a menționat că „NATO nu vede riscuri de natură militară din partea Federației Ruse la adresa Republicii Moldova”.

#NATO #partide pro-europene #UE

Cifra de afaceri a contribuabililor monitorizați de Serviciul Fiscal de Stat a crescut cu 2,37 miliarde de lei, sau cu 11%, iar obligațiile fiscale achitate la bugetul public național s-au majorat cu 232,61 milioane de lei, echivalentul unei creșteri de 16%. Datele vizează perioada septembrie 2025 – septembrie 2026 și au fost prezentate de SFS în cadrul bilanțului Programului de conformare voluntară, scrie BANI.MD.

Potrivit instituției, obligațiile fiscale calculate au crescut cu 17%, sau cu 233,68 milioane de lei. În același timp, restanțele la bugetul public național s-au redus cu aproximativ 1,85 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere de 12% față de începutul perioadei de monitorizare.

Salariul mediu lunar înregistrat la contribuabilii incluși în program a ajuns la 6 770 de lei în august 2026, față de 5 048 de lei la începutul perioadei de conformare. Creșterea este de 1 722 de lei, sau de circa 34%.

SFS mai raportează o majorare cu 24% a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu din vânzări și cu 26% a ponderii celor achitate. Totodată, 99% dintre declarațiile și dările de seamă au fost prezentate în termen.

Monitorizarea a vizat contribuabili din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, industria prelucrătoare, industria alimentară, serviciile suport, construcții și tranzacții imobiliare. Aceste domenii au fost incluse în program în urma identificării unor riscuri sporite de neconformare fiscală.