Partidele proeuropene de la Chișinău nu și-au asumat mesaje clare pro-NATO, întrucât o astfel de retorică implică anumite costuri electorale. Este opinia directorului Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova, Ion Tăbîrță, potrivit căruia Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina și Georgia, își dorește aderarea la UE, însă respinge ideea aderării la NATO. În același context, ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, spune că NATO este o structură defensivă, iar propaganda rusă a transformat blocul Nord-Atlantic într-o sperietoare pentru a crea imaginea unui dușman extern, notează ipn.md.

Ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, spune că numărul cetățenilor care-și doresc aderarea Republicii Moldova la NATO rămâne unul relativ redus, întrucât propaganda rusă a creat o imagine diabolică a NATO. Potrivit lui Radu Burduja, responsabilitatea aparține elitelor politice care au ezitat să-și asume o retorică tranșantă pro-NATO.

„NATO este o entitate defensivă. NATO a fost fondată pentru a preveni expansiunea Uniunii Sovietice. NATO doar a reacționat la acțiunile Uniunii Sovietice și, mai târziu, ale Rusiei. De aceea, propaganda rusă a încercat să denatureze rolul acestei structuri. Au creat o imagine diabolică pentru că de un astfel de narativ aveau nevoie ca să se mențină la putere, să coaguleze țara. Sunt niște clișee, stereotipuri prezente și astăzi. Sondajele arată o ușoară creștere a numărului celor care doresc aderarea la NATO, dar rămânem în zona a 20-25%. Acest lucru are loc din cauza unei comunicări strategice deficitare”, a spus ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja.

Și șeful Centrului de Informare și Documentare privind NATO pune reticența cetățenilor Republicii Moldova față de NATO pe seama forțelor proeuropene care nu și-au asumat mesaje pro-NATO din raționamente electorale.

„Cu referire la imaginea NATO în Republica Moldova, trebuie să spunem că prin anii 90 acest subiect a fost neutru. Dacă ne uităm în sondaje până prin 2004-2005 procentul celor care considerau că NATO asigură securitatea mai mult decât neutralitatea în anumite etape chiar era mai mare sau cifrele erau aproximativ egale. Aceste priorități au început să se schimbe după anul 2005, când a început să se discute o posibilă aderare la NATO a Ucrainei și Georgiei. Atunci propaganda rusă a început alimentarea clișeelor, moștenite de societatea noastră din perioada sovietică. Atunci a sporit acest aspect negativ al NATO în societatea moldovenească. Partidele proeuropene nu și-au asumat mesaje clare de informare pro-NATO pentru că există anumite costuri electorale. Republica Moldova este o excepție față de celelalte state care își doresc integrarea europeană. Ucraina și Georgia care își doresc aderarea la UE, vorbesc și de aderarea la NATO. Dar nu este și cazul Republicii Moldova”, a spus directorul Centrului de Informare și Documentare privind NATO, Ion Tăbîrță.

Aflat la Chișinău secretarul adjunct NATO, Mircea Geoană a purtat discuții cu conducerea țării privind cooperarea Republicii Moldova cu NATO și consolidarea capacităților Armatei Naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În contextul războiului din Ucraina, Mircea Geoană a menționat că „NATO nu vede riscuri de natură militară din partea Federației Ruse la adresa Republicii Moldova”.

#NATO #partide pro-europene #UE

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a selectat 39 de candidați pentru ocuparea funcțiilor vacante de judecător în mai multe instanțe din țară. Decizia a fost luată în ședința din 4 noiembrie, iar candidații urmează să fie propuși președintei Maia Sandu pentru numirea în funcție până la atingerea vârstei de 65 de ani.

Cei mai mulți candidați au fost selectați pentru Judecătoria Chișinău – 23 la număr. Este vorba despre Vera Ursu, Cristian Babin, Felicia Costov, Sergiu Cazacu, Egor Soroceanu, Ion Vartolomei, Cristina Oanța, Oleg Chiril, Svetlana Bratescu, Iulia Jimbei, Victoria Ojog, Cristina Orlovscaia, Lia Balachin, Alexandru Cojocari, Alina Chiselița, Dumitru Braga, Valeria Tambur-Bînzari, Ana Budurin, Ion Tintiuc, Mihaela Gherasim, Tudor Andriuță, Sergiu Corețchi și Maria Pascari.

Pentru Judecătoria Bălți, sediul Central, a fost selectat Victor Vajinschi, iar pentru Judecătoria Cahul, sediul Central – Ion Moldovanu. La Judecătoria Căușeni au fost selectați Vasile Procopciuc, pentru sediul Anenii Noi, și Nicolai Neguța, pentru sediul Bender. La Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, a fost numită Valeria Gorincioi.

La Judecătoria Drochia au fost selectați Alexandru Spoială și Eugen Patrașcu pentru sediul Central, iar Artiom Tataru pentru sediul Dondușeni. Pentru Judecătoria Edineț, sediul Briceni, a fost selectat Iuri Nicu, iar pentru Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni – Andrei Harbuz.

În cazul Judecătoriei Orhei, magistrații selectați sunt Cristian Copacinschi pentru sediul Central și Cristina Cotluș și Rodica Popov pentru sediul Telenești. La Judecătoria Soroca au fost selectați Anatol Pleșca pentru sediul Central și Adela Zdraguș pentru sediul Florești. Pentru Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, a fost selectat Cristian Adam.

Hotărârea CSM a fost adoptată cu 11 voturi pentru și niciun vot împotrivă.