Elevii și profesorii din Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu” din Orhei au primit în dar de la Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului o tablă interactivă. Donația va contribui la aplicarea metodelor moderne de predare în clasă, care le vor permite să asimileze mai rapid și mai eficient cunoștințele, precum și să-și dezvolte mai solid competențele.

”Una din prioritățile Asociației A.S.IC.S. este să ajutăm elevii din Republica Moldova să aibă condiții mai bune de studii. De această dată am adus o tablă interactivă elevilor din Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu” din Orhei. Suntem bucuroși să avem elevi dornici de carte și îi vom susține pentru că ne pasă”, a declarat Victoria Kriukova, directorul Asociației A.S.I.C.S.

Liceul ”Onisifor Ghibu” este una dintre cele mai mari instituții de invățământ din Orhei, iar discipolii obțin ani la rând performanțe școlare remarcabile, participă în proiecte de voluntariat, sunt încadrați în peste 40 de proiecte internaționale și în peste 60 de parteneriate internaționale.

”Asociația A.S.I.C.S. prin această tablă interactivă și-a adus un aport considerabil în educația tinerei generației, în pregătirea educațională și în susținerea examenelor de bacalaureat. Panourile interactive au foarte multe avantaje și vom oferi fiecărui elev condiții bune de studii. Cu greu ne reușește, pentru că în liceu învață aproximativ 1200 de elevi”, a remarcat Ana Ceban, directorul L.T. ”Onisifor Ghibu” din Orhei.

Dotarea unei clase a liceului cu tehnologii performanțe a fost apreciată de către cadrele didactice, care spun că utilizarea tablei interactive permite o interacțiune dinamică între elevi și conținutul educațional.

”La mulți elevi, memoria vizuală este mai bine dezvoltată decât cea auditivă. Folosesc mereu panoul interactiv, atunci când lucrez cu elevii, pentru că sunt autorul lecțiilor la mai multe discipline în școlile naționale de pe platforma educatie.md și a jocurilor interactive. Desigur, panourile interactive mă ajută foarte mult, de aceea m-am bucurat enorm, când Asociația A.S.I.C.S. a răspuns pozitiv la solicitarea noastră”, a explicat profesoara Elena Gîscă.

”Acum acest panou interactiv o să ajute elevii, pentru că vor avea examen de bacalaureat la istorie. O să lucrăm foarte intens și nu vom avea hărți pe suport de hârtie, pentru că vom utiliza acele digitale”, a adăugat profesorul Nicolae Sîngereanu.

Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului pregătește mai multe campanii de susținere a educației din Moldova.

#A.S.I.C.S.#liceu Onisifor Ghibu #tabla interactiva

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.