„Depozitul de deșeuri municipale din comuna Țînțăreni este unicul depozit autorizat din țară”. Declarația a fost făcută de Igor Girlea, Directorul interimar al Î.M. Regia „Autosalubritate”.

„Depozitul de deșeuri municipale din comuna Țînțăreni este unicul depozit autorizat din Moldova, având, totodată, standardele celor din zonă. S-a ajuns la acest nivel, grație implicării active a Primăriei Municipiului Chișinău atât în vederea soluționării problemelor existente până în 2019, cât și a implementării altor reforme”, a declarat Directorul interimar al Î.M. Regia „Autosalubritate”, în cadrul emisiunii „Important”.

Gîrlea a mai declarat că „subiectul depozitului de deșeuri de la Țînțăreni a fost și încă mai este intens politizat de foarte mulți actori politici din Moldova”.

În ultimii ani, Primăria Municipiului Chișinău, prin Î.M. Regia „Autosalubritate”, a adus îmbunătățiri depozitului de la Țînțăreni, prin:

Achiziționarea echipamentului și construirea unei Stații de tratare a levigatului, care, de altfel, este unica din Republica Moldova;
Efectuarea lucrărilor de consolidare a digului de protecție și de construcție a drumului de acces către depozit;
Achiziționarea unui compactor de deșeuri, care, la fel, este unicul din Republica Moldova;
Îmbunătățirea măsurilor antiincendiare și de siguranță;
Investiții de zeci de milioane de lei în infrastructura comunei Țînțăreni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anenii Noi #depozit #deseuri #Primaria municipiului Chisinau #Țînțăreni

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.