Șeful Gazprom, Aleksei Miller, s-a întâlnit cu Adrian Albu, candidatul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) pentru Primăria Chişinăului. Atât monopolul rus – care are un diferend comercial cu Republica Moldova – cât şi Albu susţin că discuţiile, pe care le-au calificat ca fiind „foarte bune”, au vizat securitatea energetică a Republicii Moldova şi relaţiile dintre gigantul Gazprom şi Chişinău, scrie disinfo.md.

„A avut loc o întâlnire de lucru între Aleksei Miller şi deputatul din Parlamentul Republicii Moldova Adrian Albu. (…) Părţile au făcut schimb de opinii cu privire la interacţiunea dintre Gazprom şi Moldova în sectorul gazelor şi au convenit să continue contactele”, anunţă Gazprom într-un scurt comunicat citat de NewsMaker.

La rândul său, Adrian Albu a transmis că a început săptămâna la Moscova, cu o discuţie pe care o califică „foarte bună” cu şeful companiei Gazprom, Aleksei Miller. Potrivit lui Albu, principalul subiect abordat a vizat securitatea energetică a Republicii Moldova, „ţinând cont de interesul primordial al consumatorilor moldoveni şi capacitatea de plată a cetăţenilor, dar şi a agenţilor economici din ţară”.

Deputatul socialist susţine că Aleksei Miller, şeful Gazprom, a dat asigurări, în cadrul discuţiilor purtate la Moscova, că Gazprom „este o companie care-şi respectă deplin înţelegerile contractuale” şi că concernul rus ar fi „deschis în continuare să asigure cu gaz natural Republica Moldova”.

„Am evidenţiat importanţa unor relaţii contractuale stabile, de interes comun, care să corespundă realităţilor zilei şi capacităţii de plată a consumatorilor. Aşa cum am afirmat în repetate rânduri, demnitarii de la Chişinău trebuie să pună în prim plan interesele cetăţenilor Republicii Moldova, fără a se lansa în lupte geopolitice din contul bugetelor familiilor din ţara noastră”, a scris Albu pe reţelele sociale pe care le gestionează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Această întâlnire intervine în plin conflict comercial între Gazprom şi autorităţile din domeniul energiei de la Chişinău. Săptămâna trecută, autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Republica Moldova, ANRE, a amendat Moldovatransgaz, subsidiară a companiei ruseşti Gazprom, cu 1,9 milioane de dolari pentru că nu a respectat o cerinţă privind separarea activităţilor de transport al gazelor de cele de furnizor, mai scrie disinfo.md.

Mai mult, Republica Moldova a declarat la 6 septembrie că datorează Gazprom 8,6 milioane de dolari pentru gaz, ceea ce reprezintă doar o fracţiune din cele 709 milioane de dolari revendicate de monopolul rus, pentru care compania controlată de Kremlin a declarat că va continua să lupte.

#Adrian Albu #candidat #Gazprom #primaria chisinau

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.