Mii de cetățeni au vizitat Festivalul etniilor ”Unitate prin diversitate”, organizat pe 17 septembrie 2023 în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău. La eveniment au participat circa 60 de organizații etnoculturale din țara noastră, inclusiv Comunitatea Bulgarilor din Republica Moldova cu suportul Asociației pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului.

Startul evenimentului a fost dat prin depunere de flori la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, după care oaspeții au admirat curțile improvizate ale organizațiilor etnoculturale, au făcut cunoștință cu porturile populare, dansurile tradiționale, precum și au gustat din bucatele tradiționale ale acestora.

”Adevărata bogăție a neamului nostru este unitatea, în a ști să ne respectăm unii pe alți, în a ști să apreciem frumosul din fiecare. Mă bucur că Republica Moldova este atât de diversă, pentru că puterea și prosperitatea ei este anume în această diversitate. Să știm să o păstrăm să știm să o promovăm, pentru că acesta este viitorul țării noastre”, a declarat Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic, acreditat în Republica Moldova.

”Moldova este exemplu pentru lumea întreaga, este o țară unde diversitatea se respectă. Aici, poți auzi în stradă o simfonie de limbi. Moldovenii vorbesc în română, rusă, găgăuza, bulgară, poloneză etc.”, a menționat Kent Doyle Logsdon, ambasadorul SUA la Chișinău.

Maia Dobreva, noua ambasadoare a Bulgariei la Chișinău care recent a prezentat scrisorile de acreditare, a remarcat că este prima dată, când participă la un astfel de eveniment în Republica Moldova.

”Este o inițiativă formidabilă, care oferă diplomaților posibilitatea de a ne familiariza cu cultura și tradițiile diferitor țări. Aici sunt mulți colegi-diplomați și suntem recunoscători autorităților din Moldova că fac tot posibilul pentru a păstra această comunitate. Vom face tot ce depinde de noi ca să o ajutăm”, a subliniat diplomata.

Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a oferit suport Comunității Bulgarilor din Republica Moldova pentru participare la eveniment.

”Etniile sunt, de fapt, cărămizile care stau la baza Republicii Moldova. Tradițiile etniilor se păstrează mai bine în comunitățile locale, în sate, iar obiectivul A.S.I.C.S. este anume încurajarea și susținerea ideilor la nivel de comunitate. Desigur, am acceptat cu mare drag să contribuim la participarea Comunității bulgare la acest eveniment”, a spus Alexandru Gîscă, președintele Consiliului A.S.I.C.S.

Potrivit lui Gheorghe Barbarov, președintele Comunității Bulgarilor din Republica Moldova, în țara noastră locuiesc circa 80 de mii de etnici bulgari.

”Majoritatea etnicilor bulgari trăiesc în Taraclia, dar nu numai. Acest festival este o oportunitate de a ne întâlni cu bulgarii din toată Moldova, de a discuta cu reprezentanții altor minorități naționale din țara noastră. Aici a fost totul pregătit de către Comunitatea bulgară cu ajutorul partenerului nostru de încredere, Asociația A.S.I.C.S. Să dea Dumnezeu să avem în continuare astfel de parteneri”, a punctat Gheorghe Barbarov.

Festivalul etniilor se află la cea de-a douăzeci și doua ediție.

#etnii #festival #tradiții

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.