Autoritățile informează că 271 de reacții adverse au fost înregistrate la o săptămână de la demararea campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului cu AstraZeneca, însă responsabilii ne asigură că reacțiile sunt o normalitate după imunizarea cetățenilor. Informația a fost prezentată astăzi, în cadrul unei conferințe de presă de către Laura Țurcan, medic epidemiolog în cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică (ANSP).

Potrivit acesteia, reacțiile adverse reprezintă 3,6% din numărul total de vaccinare până în prezent. Totodată, oficiala precizează că, acestea sunt reacții adverse ușoare și medii, având sensibilitate la locul vaccinării, frisoane, slăbiciuni, amețeli și epurații.

Laura Țurcan a mai menționat că, reacțiile adverse au apărut după 24 de ore de la imunizare și au durat pe parcursul a cel mult două zile, care ulterior au dispărut, lucru, care este firesc odată cu administrarea vaccinului.

De asemenea, Țurcan afirmă că prezența febrei de 38,5, după administrarea vaccinului este firească și nu ar trebui să ne pună în gardă, deoarece astfel reacționează organismul la orice vaccin.

Medicul epidemiolog al ANSP, Alexei Ceban, a declarat în cadrul aceleași conferințe că, până astăzi, ora 11:00, în Republica Moldova au fost vaccinați 7 367 de cadre medicale, ceea ce constituie 0,2 la sută din întreaga populație a țării.

Ceban a precizat că, prioritar au fost vaccinați lucrătorii medicali ce activează la terapie intensivă, reanimare și secțiile COVID. De ieri și alte categorii de cadre medicale au început să fie vaccinate. Ulterior, urmează să înceapă vaccinarea cadrelor medicale de la asistența medicală urgentă, prespitalicească, farmaciști, stomatologi etc.

Totodată, în etapa doua a campaniei de imunizare urmează bătrânii din centrele de plasament, iar până în prezent circa 18 mii de persoane și-au dat acordul.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.