Avea să fie prima apariție fizică a președintelui ucrainean Vladomir Zelenski la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la invadarea țării sale de către Moscova, când ambasadorul rus Vassili Nebenzia s-a opus ca acesta să ia cuvântul la începutul întâlnirii, relatează Reuters.

Prim-ministrul albanez Edi Rama, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, a răspuns cu o glumă la atitudinea Moscovei, care spune că invazia nu echivalează cu un război, ci este o simplă „operațiune militară specială”.

„Vreau să-i asigur pe colegii noștri ruși și pe toți cei de aici că aceasta nu este o operațiune specială a președinției albaneze”, a spus Rama, cunoscut pentru un simț al umorului pătrunzător.

Nebenzia nu a fost de acord. El a continuat spunând că sesiunea este un spectacol și l-a criticat pe Rama pentru ceea ce a spus că sunt declarații încărcate politic, mai degrabă decât să acționeze ca un gardian neutru al procedurii.

„Ar fi o insultă la adresa inteligenţei acestei organizaţii, dacă nu am recunoaşte în unanimitate şi nu am spune cu voce tare cine este agresorul şi cine este agresatul? Este aceeaşi diferenţă clară între război şi pace. Dacă nu reuşim să recunoaştem acest adevăr foarte clar, nu numai că dezamăgim Ucraina şi poporul său, dar nu ne îndeplinim responsabilitatea noastră principală, compromitem viitorul şi ne trădăm copiii, din Brazilia până în Spania, de la Polul Arctic până la Polul Sud. Lupta Ucrainei reprezintă lupta tuturor celor care aspiră să trăiască într-o lume în care naţiunile sunt libere şi egale, în care integritatea teritorială este incontestabilă şi dreptul de a trăi în pace este de necontestat. Această ţară (agresorul, Rusia – n.r.) nu este doar lipsită de viziune, ci şi complet periculoasă pentru toţi cei de sub acest acoperiş. De aceea, fiecare trebuie să îşi facă partea sa”, a mai spus Edi Rama.

După sesiune, Zelenski i-a mulțumit lui Rama pe rețelele de socializare, spunând că albanezul, care este atât artist, cât și fost jucător de baschet, „a arătat lumii cum să gestioneze corect Rusia, minciunile și ipocrizia ei”.

În încercarea de a-și justifica invazia, Moscova a spus că ambițiile Ucrainei de a adera la NATO și UE reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, o afirmație pe care Kievul și aliații săi o neagă ca fiind un pretext fără temei pentru a ataca.

Zelenski cere eliminarea dreptului de veto al Moscovei

Când i s-a dat cuvântul după un du-te, vino, Zelenski a cerut ca Rusia să fie deposedată de dreptul de veto ca pedeapsă pentru că a atacat Ucraina. De asemenea, el a spus că în sistemul actual al ONU, ceilalţi membri sunt mai puţin influenţi decât puterea de veto a Rusiei.

„În aceste zile, în Adunarea Generală, auzim prea des cuvântul inegalitate în lume. Inegalitatea este menţionată de diferite naţiuni, atât mai mari, cât şi mai mici. Tocmai această inegalitate este cea care face ca ONU să fie ineficientă. Este imposibil să oprim acest război, deoarece toate eforturile se confruntă cu veto-ul agresorului sau al celor care îl susţin pe agresor”, a adăugat preşedintele ucrainean.

Zelenski a părăsit însă sala de şedinţe a Consiliului de Securitate al ONU înainte ca ministrul rus de externe să înceapă să vorbească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nici Lavrov nu a fost prezent la discursul lui Zelenski, notează AFP. Apărând în sală după plecarea lui Zelenski, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a apărat utilizarea de către Moscova a dreptului de veto ca fiind legitimă, acuzând Kievul și Occidentul că respectă în mod selectiv principiile Cartei ONU din 1945 numai atunci când le convine.

#dreptul de veto #ONU #Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.