Republica Moldova găzduiește un eveniment auto extraordinar în weekendul care se apropie, unul care îmbină eleganța și istoria automobilelor clasice într-un mod impresionant.

AutoClassica la Castel Mimi este primul eveniment dedicat exclusiv mașinilor clasice, care este organizat cu mândrie de AutoBlog.MD pe teritoriul Castel Mimi din raionul Anenii Noi, transmite auto.blog.md.

La expoziție, vom putea admira cele mai diverse autombile, din diferite perioade, care sunt atât din Republica Moldova, dar și dinafara ei, acestea fiind:

Porsche 911 Turbo produs în anul 1991. În Moldova sunt doar două. În total, în lume au fost produse 3660 de exemplare.

Ford Mustang România 1965.

Volvo Amazon 121 din 1966. Vine din România

Chevrolet Corvette 1977, vine din România

Ford Model A Sport Coupe – Ani de producție ai modelului: 1927-1931

Ford Model T de aproape un secol, produs în anii 1928-1929, înmatriculat în Republica Moldova. S-a vândut pentru 530 USD (echivalentul a aproximativ 7.500 de dolari astăzi).

Toyota 4Runner – anul producţiei 1988. Maşina de la AutoClassica la Castel Mimi este unul din puținele exemplare construite pentru piața din Europa, fiind de la bun început în proprietatea unei singure familii de origine poloneză stabilită în Elveția. Actualul proprietar a achiziționat-o de la familie acum trei ani, fiind foarte bine întreținută şi îngrijită obsesiv, cu extrem de multe piese de rezervă.

Primul Ford Mustang – fabricat la începutul anului 1965 şi a fost importat din Statele Unite ale Americii în anul 2005, avariat şi descompletat, dar abandonat timp de patru ani din imposibilitatea efectuării reparațiilor. A fost achiziționat ulterior de actualul proprietar în 2009, iar până la sfârşitul lui 2010 a fost finalizată restaurarea cu investiţii destul de considerabile.

Amintim că la Castel Mimi se poate ajunge cu maşina proprie sau cu trenul, din Chisinau, de la gară, pornirea la ora 12.00.

De la castel spre Chişinău trenul porneşte la ora 19.00

#autoclassica #automobile #castel mimi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.