A mai rămas o săptămână până la data limită pentru depunerea cererilor de ședere în Marea Britanie, a cetățenilor europeni. În acest context, aproximativ 5,6 milioane de cetățeni ai Spațiului Economic European (SEE) au solicitat statutul stabilit.

Cetățenii din UE/SEE și cei elvețieni trebuie să-și depună cererea pentru noul statut de imigrație pentru a putea locui și lucra în continuare în Regatul Unit și pentru a avea acces la sistemul de sănătate și la prestațiile de securitate socială pentru care întrunesc condițiile necesare. Acest nou statut este intitulat „settled status” (statut de rezident permanent), iar sistemul prin care se pun în aplicare aceste norme este „EU Settlement Scheme”.

Termenul pentru depunerea cererilor este 30 iunie 2021.

Totuși, mai sunt în jur de 400.000 de cazuri în curs, iar linia de asistență a guvernului primește mii de apeluri zilnic, informează BBC.

După referendumul Brexit din 2016, care a avut loc cu exact cu cinci ani în urmă, statutul stabilit a fost introdus pentru cetățenii UE și ai SEE care locuiesc în Marea Britanie.

Acest lucru le permite să păstreze aceleași drepturi de ședere, călătorie, angajare și acces la asistență medicală și beneficii.

Potrivit surselor, țările ai căror cetățeni au reprezentat cel mai mare număr de cereri sunt Polonia (975.000) și România (918.000).

Ministrul imigrației, Kevin Foster, a declarat că oricine, a cărui cerere nu a fost încheiată până la termenul limită de săptămâna viitoare, nu va pierde nimic, atât timp cât drepturile sunt protejate prin lege.

În acest context, grupurile de migranți și-au exprimat îngrijorarea că copiii ar fi printre cei care nu au depus cererea.

Responsabilii au menționat că va exista o perioadă nedeterminată în care persoanelor care nu au depus cererea li se va permite să facă acest lucru, dacă ar prezenta motive întemeiate.

Un exemplu ar fi studenții care ar putea descoperi atunci când aplică pentru prima dată la universitate, că nu dețin statutul stabilit.

„Cei eligibili și care nu aplică la timp devin ilegali și riscă să piardă munca, locuința, accesul la asistență medicală gratuită și multe altele. Este bine că oamenii pot depune cereri târziu, dar esența este că sunt ilegali, deoarece nu au depus o cerere”, a declarat Maike Bohn, cofondator al grupului de campanii cetățenești europene.

Prin urmare, nimeni nu poate opta pentru o cerere de prestație, un loc de muncă sau o chirie în Anglia, fără a avea un statut stabilit.

Ministerul de Interne „a schimbat îndrumările” către oficialii de frontieră după rapoarte conform cărora unii cetățeni ai UE au fost reținuți pentru perioade lungi de timp la graniță luna trecută, transmite BBC.

SEE este alcătuit din cele 27 de state ale UE plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

#Brexit #Marea Britanie #UE

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.