La 19 septembrie curent, CESE (Comitetul Economic și Social European) a decis să implice reprezentanți ai societății civile a țărilor candidate la UE în activitatea consultativă a Comitetului prin numirea „membrilor candidati la extindere (ECM)”. CESE devine prima instituție a UE care a luat o astfel de inițiativă și și-a deschis porțile țărilor candidate, facilitând integrarea lor progresivă și concretă în UE.

O prioritate politică a președintelui CESE, Oliver Röpke, inițiativa a fost primită pozitiv de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), precum și de alți actori relevanți.

„Țările candidate la UE au nevoie de mai mult decât cuvinte goale. Au nevoie de acțiuni concrete. Astăzi, CESE ia o decizie importantă, arătându-le că suntem un partener credibil, unul care își poate îndeplini promisiunile. este un moment cu adevărat istoric și salut sprijinul acestei Camere, al comisarului Várhelyi și al altor parteneri din UE, pentru a transforma această prioritate politică a mea în acțiune. Acum vom colabora mai strâns ca niciodată cu societatea civilă din țările candidate, astfel încât membrii candidați la extindere își pot începe activitatea începând cu 2024”, a precizat Oliver Ropke.

Potrivit instituției, membrii candidați la extindere (ECM) își vor începe activitatea de consiliere începând cu 2024, participând la întregul ciclu de viață al unui aviz CESE. O primă sesiune plenară dedicată a CESE este prevăzută pentru iulie 2024. Obiectivul Plenului ar fi să facă un bilanț al punerii în aplicare a inițiativei și să efectueze „un control al stării de sănătate a drepturilor omului și a democrației”, precum și a condițiilor pentru societatea civilă în ţările candidate. ECM-urile ar oferi contribuții pentru avizele CESE, care se concentrează pe probleme de o importanță deosebită pentru țările candidate și procesul de extindere.

„Prin această participare, grupurile societății civile din țările candidate vor putea vedea direct cum funcționează dialogurile civile și sociale europene și vor putea folosi aceste principii la nivel național. Ei vor avea, de asemenea, oportunitatea de a înțelege mai bine viitoarele legi ale UE la care vor trebui să se alinieze normelor naționale. La rândul lor, avizele CESE vor reflecta mai bine provocările și prioritățile cu care se confruntă țările candidate în domenii importante de politică și vor beneficia de expertiza lor”, mai comunică CESE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #CESE #Republica Moldova #Uniunea Europeana

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.