Pixul folosit de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a semna cererea oficială de aderare a țării la Uniunea Europeană, a fost vândut la o licitație caritabilă pentru o sumă de 6.000 de euro. S-a întâmplat în cadrul unui eveniment, găzduit de organizația non-guvernamentală „Copil, Comunitate, Familie”. Numele posesorului pixului istoric nu a fost dezvăluit, transmite Moldova1.

„Licitația a avut loc în cadrul balului generozității ediția a X-a, organizată de CCF Moldova împreună cu patroana Valentina Nafornița. La licitația de obiecte am avut multe obiecte de artă și nu numai, printre ele a fost și acest pix. Pixul cu care a fost semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană de Maia Sandu a fost vândut cu 6000 de euro”, a declarat pentru Moldova 1, purtătorul de cuvânt al CCF Moldova, Dan Melnic.

Cel mai scump lot a fost vândut contra sumei de 10 mii de euro. Este vorba de un manuscris semnat de maestrul Eugen Doga. Manuscrisul conține notele cu versurile din cântecul ”Țara mea” și autograful marelui compozitor.

Printre altele, au mai fost scoase la licitație: cașcaval ”Oro Nero”, trei palete vintage din anii 60, weekend la vinăria Reguta Italia, o vacanță de opt zile în Sri Lanka etc.

Astfel, în urma licitației a fost adunată suma de 41 350 euro. Fondurile colectate vor finanța programul de incluziune educațională a copiilor cu nevoi speciale, prevenirea abandonului familial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#licitatie #Maia Sandu #Pix

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.