Ungaria nu va sprijini Kievul în nicio problemă în afacerile internaționale până când „Ucraina nu va restabili drepturile anterioare ale etnicilor maghiari de pe teritoriul său”, a declarat luni premierul ungar Viktor Orban, în fața parlamentului de la Budapesta, scrie The Guardian.

Ungaria a intrat în conflict cu Ucraina din cauza a ceea ce consideră a fi restricții asupra drepturilor celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-și folosi limba maternă, în special în educație, relatează Reuters, după ce Ucraina a adoptat în 2017 o lege care restricționează utilizarea limbilor minorităților în școli.

AFP a relatat anterior că reformele au forțat magazinele, restaurantele și industria serviciilor să se adreseze clienților în ucraineană, cu excepția cazului în care clienții cer în mod expres altceva.

De asemenea, a reglementat utilizarea limbii naționale în cultura ucraineană, ceea ce înseamnă că alte limbi pot fi folosite în teatre doar în cazuri de „necesitate artistică”.

Un articol din Open Democracy a afirmat că este vorba de „o altă încercare de a diviza cetățenii ucraineni” și că, deși „ar fi posibil să se schimbe unele dintre problemele legii prin amendamente ulterioare… este imposibil să se schimbe mesajul pe care autoritățile ucrainene l-au transmis”.

Oficialii de la Kiev au declarat că inițiativa vizează revitalizarea unei limbi naționale care a fost subjugată mai întâi în timpul Imperiului Rus și apoi în perioada sovietică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.