Comentatorul politic Roman Mihăeș s-a răzgândit și anunță că a depus totuși astăzi, 27 septembrie curent, actele pentru a fi înregistrat în cursa electorală pentru alegerile din 5 noiembrie 2023. A lăsat și un mesaj pe Facebook în acest sens.

„Dovada înregistrării la CEC a documentelor privind candidatura mea la functia de Primar . Rog presa la nr. 069124477 sa verifice toate informațiile referitor la candidatura mea”.

Precizăm că marți, 26 septembrie 2023, Mihăeș a anunțat că nu va mai candida din partea Partidului Național Liberal (PNL) din Moldova, la o zi de la marele anunț că intră în lupta pentru funcția de primar al mun. Chișinău.

PNL a fost constituit la 16 decembrie 2006. Are o doctrină liberală și promovează imperativul reîntregirii neamului românesc, fiind condus de Vitalia Pavlicenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la scrutinul local din toamnă, programat pentru 5 noiembrie 2023, vor fi aleși 898 de primari și 11.058 de consilieri locali, dintre care 9.972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

În lupta pentru șefia municipiului Chișinău s-au avântat următoarele persoane: Ruslan Codreanu – Partidul Puterea Oamenilor; Anatol Usatîi – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM); Constantin Butucel – Partidul Acasă Construim Europa (PACE); Lilian Carp – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS); Mihail Bagas – Mișcarea „Liga Orașelor și Comunelor”; Ion Bulgac – Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB); Victor Chironda – Platforma Demnitate și Adevăr (DA); Ion Purice – Partidul Liberal (PL); Vadim Brînzaniuc – Partidul Social Democrat European (PSDE); Adrian Albu – Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM); Mihail Polianschi – Partidul „Congresul Civic”; Ion Ștefăniță – Mișcarea „Respect Moldova”; Diana Caraman – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM); Vasile Bolea – Partidul „Renaștere”; Teodor Cârnaț – candidat independent; Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM); Andrei Donică – Mișcarea Profesioniștilor Speranța; Dragoș Galbur – Partidul Național Moldovenesc (PNM); Ștefan Gligor – Partidul Schimbării.

#alegeri #anunt #candidat

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.