Întreaga populație a Chinei, de 1,4 miliarde de oameni, nu ar fi suficientă pentru a umple toate locuinţele goale din ţară, estimează un fost oficial chinez, într-o critică publică rară la adresa pieţei imobiliare, afectată de criză. Sectorul imobiliar din China, cândva pilonul economiei, s-a prăbuşit din 2021, când gigantul imobiliar China Evergrande Group a intrat în incapacitate de plată a datoriilor sale, în urma unei măsuri drastice de restricţionare a noilor împrumuturi.

Dezvoltatorii cu nume mari, precum Country Garden Holdings, continuă să se clatine aproape de incapacitate de plată chiar şi în prezent. La sfârşitul lunii august, suprafaţa totală a locuinţelor nevândute era de 648 de milioane de metri pătraţi, conform ultimelor date ale Biroului Naţional de Statistică (BNS).

Aceasta ar fi egală cu 7,2 milioane de locuinţe, potrivit calculelor Reuters, pe baza unei dimensiuni medii a locuinţei de 90 de metri pătraţi.

Acest lucru nu ia în calcul numeroasele proiecte rezidenţiale care au fost deja vândute, dar care nu au fost încă finalizate din cauza problemelor de cash-flow, sau multiplele locuinţe cumpărate de speculatori în ultima revenire a pieţei din 2016 care au rămas vacante, care împreună reprezintă cea mai mare parte a spaţiului neutilizat, estimează experţii.

„1,4 miliarde de oameni probabil că nu le pot umple”

„Câte locuinţe vacante există acum? Fiecare expert dă o cifră foarte diferită, cel mai extremist fiind de părere că numărul actual de locuinţe vacante este suficient pentru 3 miliarde de oameni”, a declarat He Keng, în vârstă de 81 de ani, fost director adjunct al biroului de statistică.

„Această estimare ar putea fi un pic cam mult, dar 1,4 miliarde de oameni probabil că nu le pot umple”, a spus He la un forum în oraşul Dongguan, din sudul Chinei, potrivit unui material video publicat de presa oficială China News Service.

Opinia sa negativă asupra sectorului semnificativ din punct de vedere economic, exprimată la un forum public, contrastează puternic cu naraţiunea oficială potrivit căreia economia chineză este „rezistentă”.

„Tot felul de comentarii care prezic prăbuşirea economiei chineze continuă să apară din când în când, dar ceea ce s-a prăbuşit este o astfel de retorică, nu economia Chinei”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe în cadrul unei conferinţe de presă recente.

#china #criza #imobile #locuințe #populație

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.