China şi Uniunea Europeană au purtat discuţii pe subiecte precum inteligenţa artificială şi fluxurile transfrontaliere de date, luni, la Beijing, pe fondul disputelor referitoare la o anchetă a UE privind subvenţiile Chinei pentru vehiculele electrice, transmite Reuters.

Discuţiile au făcut parte dintr-un dialog la nivel înalt UE-China, coprezidat de vicepremierul Chinei Zhang Guoqing şi de vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă Vera Jourova, primul dialog de acest tip în ultimii trei ani, a anunţat Comisia Europeană.

Întâlnirea are loc pe măsură ce tensiunile dintre China şi UE sunt sporite, după ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat o investigaţie pentru a stabili dacă ar trebui să impună tarife punitive pentru vehiculele electrice chineze, pentru a proteja producătorii din UE.

Beijingul a criticat ancheta ca fiind ”un act protecţionist” şi a avertizat că va afecta relaţiile economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discuţiile au vizat aspecte cheie, inclusiv platformele şi reglementarea datelor, AI şi fluxul transfrontalier de date industriale, au spus China şi UE. Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”dificultăţile cu care se confruntă companiile UE din China de a utiliza datele lor industriale, ca urmare a aplicării legislaţiei recente”.

Declaraţia nu a detaliat la ce legislaţie se referea. China şi-a extins legea împotriva spionajului în iulie, cu actualizări ample, inclusiv interzicerea transferului oricăror informaţii legate de securitatea naţională şi extinderea definiţiei spionajului.

Zhang a spus la întâlnire că China salută companiile din întreaga lume, inclusiv din Europa, să împărtăşească oportunităţile de dezvoltare ale economiei sale digitale şi să obţină rezultate profitabile pentru toate părţile, a relatat agenţia oficială de ştiri Xinhua.

Ambele părţi au convenit să promoveze un mediu deschis, echitabil şi nediscriminatoriu pentru dezvoltarea economiei digitale, a spus Xinhua. Cele două părţi au discutat şi alte subiecte, inclusiv cercetare şi inovare, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi siguranţa produselor vândute online.

#china #Inteligență Artificială #spionaj

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.