Șeful Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu, spune că disensiunile dintre CNA și Procuratura Anticorupție au fost depășite, iar relațiile dintre cele două instituții au fost restabilite. Declarația are loc după ce anterior, de la tribuna Parlamentului, șeful CNA a calificat relațiile cu Procuratura Anticorupție drept „neclare”. Iulian Rusu spune că, odată cu delimitarea clară a competențelor, Procuratura Anticorupție se axează pe cazurile de corupție mare, iar CNA are drept prioritate investigarea corupției sistemice, notează ipn.md.

Șeful CNA spune că instituția pe care o conduce conlucrează eficient cu Procuratura Anticorupție. Se întâmplă după ce Parlamentul a delimitat prin lege competențele celor două instituții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazurile săvârșite de președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați CNA, conducerea SIS și ofițerii de informații și securitate. De asemenea, în gestiunea PA sunt cazurile de mită de peste 300 de mii de lei mită și cazurile în care prejudiciul cauzat depășește 3 milioane de lei.

„Relațiile la momentul actual sunt de lucru. Noi continuăm să documentăm cazurile de corupție pe partea de investigații, colectând informații operative și dacă ele se confirmă, se transformă, cu acordul procurorilor, în dosare penale. O clarificare care a venit între timp ține de delimitarea competențelor, ceea ce înseamnă că acum procurorii anticorupție exercită nemijlocit urmărirea penală pe cauze de corupție care presupun o valoare mai mare a mitei sau cazuri de abuz, depășiri sau alte infracțiuni care generează un prejudiciu mai mare. Modificările au intrat în vigoare pe 22 august”, a spus Iulian Rusu.

Potrivit noilor modificări legislative, Centrul Național Anticorupție are în gestiune corupția sistemică. În același timp, corupția mică va fi investigată de către organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne care va coopera, în acest sens, cu CNA.

„Noi avem ocazia să lucrăm și cu procuraturile municipale. Deși n-a trecut nicio lună, avem deja cazuri instrumentate cu ei, inclusiv, de flagrant. Asta a luat o sarcină importantă de pe umerii Procuraturii Anticorupție și le oferă posibilitatea să se concentreze pe dosare de rezonanță. În spațiul public s-a vehiculat că a fost un fel de divorț, ceartă. Nu este așa. În continuare suntem disponibili și interesați, dacă procurorii anticorupție doresc să ne implice în grupuri de investigații, putem să ne implicăm ca să investigăm și cazuri de corupție mare. Conexiunile în continuare sunt strânse”, a mai spus directorul Centrului Național Anticorupție.

Potrivit notei informative a proiectului de modificare a Codului de procedură penală, delimitarea clară a competențelor CNA și PA are drept scop asigurarea implementării condiționalităților Comisiei Europene impuse Republicii Moldova odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderare.

#CNA #coruptie #Iulian Rusu

Groenlanda face o „alegere clară” pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat luni, 7 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Bruxelles-ul a anunțat un pachet de investiții de 200 de milioane de euro, scriu știrileprotv.ro.

Vorbind la Nuuk, alături de premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și de premierul danez Mette Frederiksen, von der Leyen a prezentat relația drept un parteneriat în ambele sensuri.

Declarația reînnoită UE-Groenlanda, a spus ea, „reflectă o alegere clară exprimată de Groenlanda de a consolida legăturile cu Uniunea Europeană”, demonstrând în același timp și decizia Europei „de a fi mai prezentă” și mai implicată în Groenlanda și în întreaga regiune arctică.

Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei. În luna iulie, el a declarat, la începutul unui summit NATO din Turcia, că „Groenlanda (…) ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”.

Arctica a urcat rapid pe lista priorităților geopolitice ale Bruxelles-ului. Von der Leyen a afirmat că regiunea a devenit un loc „în care plăcile tectonice ale geopoliticii se ciocnesc”, adăugând că UE are un interes direct în evoluțiile de acolo și pregătește o nouă strategie pentru Arctica, care urmează să fie prezentată în această toamnă.

De asemenea, este de așteptat ca Arctica să ocupe un loc important în discursul privind Starea Uniunii pe care von der Leyen îl va susține săptămâna viitoare, în timp ce Bruxelles-ul pregătește strategia revizuită.

Ea a reiterat că viitorul Groenlandei trebuie decis de populația Groenlandei și de Danemarca.

Vizita de două zile, începută duminică, a avut ca obiectiv transformarea mesajului politic în proiecte concrete. Un oficial al Comisiei a declarat că deplasarea era pregătită de mai multe luni, dar fusese amânată la solicitarea lui Frederiksen din cauza alegerilor din Danemarca din luna martie.

Von der Leyen a semnat o declarație comună reînnoită cu Groenlanda și Danemarca și a anunțat un pachet de 200 de milioane de euro din partea UE pentru parteneriatul din acest an și anul viitor.

La operatorul groenlandez de telecomunicații Tusass, aceasta a lansat un proiect de conectivitate prin satelit menit să îmbunătățească accesul la internet în comunitățile izolate. Bruxelles-ul va sprijini, de asemenea, dezvoltarea hidroenergiei și va colabora cu Groenlanda la proiecte miniere menite să conecteze mai strâns materiile prime ale insulei cu industria europeană.

Declarația mai amplă extinde cooperarea în domenii precum educația, infrastructura, pescuitul, turismul, locuințele, cercetarea, combaterea schimbărilor climatice, protecția civilă, securitatea cibernetică și reziliența regiunii arctice.

Von der Leyen a vorbit și despre relația pe termen lung, afirmând că Executivul european a propus mai mult decât dublarea finanțării UE pentru Groenlanda, până la 530 de milioane de euro, până în 2034.