Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, speră că UE va deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul anului, cerând ca speranţele acestor ţări candidate să nu fie dezamăgite, potrivit AFP.

Într-un interviu acordat marţi pentru European Newsroom, care reuneşte agenţii europene de presă, Metsola a fost întrebată despre data de 2030 propusă de preşedintele Consiliului, Charles Michel, pentru extinderea UE.

„În loc să ne concentrăm pe dată – să spunem că este bine că există o dată pe masă–, mai bine să ne concentrăm pe deschiderea negocierilor de aderare până la sfârşitul anului”, a declarat malteza, care provine din grupul PPE (dreapta).

„Dacă Ucraina şi Moldova sunt pregătite, negocierile de aderare ar trebui să poată începe, iar paşii ar putea fi făcuţi treptat. Fiecare ţară merge pe drumul său, dar să nu dezamăgim milioanele de oameni care consideră Europa ca fiind casa lor”, a îndemnat ea.

Preşedinta Parlamentului European şi-a arătat întotdeauna sprijinul pentru Ucraina şi pentru aderarea acesteia la UE. Ea a fost primul reprezentant al unei instituţii a UE care a vizitat Kievul în aprilie 2022, după începerea invaziei ruse în Ucraina.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de candidat la aderare, într-un gest extrem de simbolic, alături de Moldova. În schimb, a negat Georgiei acest statut, cerând mai multe reforme de la Tbilisi.

Pentru a trece la pasul următor, care este deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit şapte repere pentru Kiev. Acestea sunt condiţii care trebuie îndeplinite, în special în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei larg răspândite şi reformele judiciare.

Într-o evaluare intermediară din iunie, Comisia a constatat că au fost îndeplinite două criterii, iar celelalte cinci erau „la un anumit nivel de progres”.

Executivul UE urmează să prezinte un raport la sfârşitul lunii octombrie cu privire la progresele înregistrate de Ucraina şi Republica Moldova şi să decidă dacă să deschidă sau nu negocierile de aderare, înainte ca cele 27 de state membre să abordeze problema la summitul de la Bruxelles de la jumătatea lunii decembrie.

Aceste negocieri pot necesita timp pentru a duce la aderare.

Cinci ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia) au, de asemenea, statutul de ţară candidată. Unele dintre ele au fost angajate în negocieri de aderare, în câteva cazuri cu mai mult de zece ani în urmă. Negocierile cu Turcia sunt blocate de mai mulţi ani.

#aderare #Parlamentul European #Republica Moldova #Roberta Metsola #UE

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.