Un studiu al Comisiei Europene arată că rețeaua X, fosta Twitter, are cel mai mare procent de informații care dezinformează, dintre toate cele șase mari rețele de socializare analizate. Oficialii europeni au examinat peste 6.000 de postări de pe Facebook, Instagram, LinkedIn, TikTok, X și YouTube.

„Mesajul meu (pentru X) este: trebuie să respectați legea. Vom urmări ceea ce faceți”, a avertizat comisarul european pentru valori și transparență Vera Jourova, citată de BBC.

Studiul privind dezinformarea care a determinat comentariile doamnei Jourova a vizat Spania, Polonia și Slovacia, țări care riscă să fie vizate de dezinformare din cauza alegerilor interne sau a apropierii de războiul din Ucraina.

Platforma cu cel mai mult conținut care dezinformează a fost Twitter, iar la polul opus se află YouTube, a sugerat studiul. Studiul a fost realizat de TrustLab, un start-up de monitorizare a dezinformării, ca parte a activității de susținere a codului de practici al UE privind dezinformarea. X, numit atunci Twitter, împreună cu multe alte rețele sociale, a aderat la codul voluntar în 2018.

Dar compania s-a retras după ce a fost preluată de excentricul Elon Musk. Cu toate acestea, X va face obiectul Legii serviciilor digitale (DSA) a UE, care reglementează comportamentul marilor platforme tehnologice – UE intenționează să transforme codul voluntar într-un cod de conduită în temeiul acestei legi.

„Elon Musk știe că nu scapă de pedeapsă dacă părăsește codul de conduită, pentru că acum avem Actul privind serviciile digitale, care este aplicat pe deplin”, a declarat comisarul Vera Jourova.

Cu tunurile pe companiile din Big Tech

Companiile care nu respectă legea ar putea fi sancționate cu amenzi de până la șase procente din cifra de afaceri globală, se arată în planul Comisiei Europene.

În septembrie, UE a acuzat companiile de social media că nu au reușit să oprească campaniile de dezinformare rusești „pe scară largă” de la invazia Ucrainei. Aceasta a declarat că „amploarea și influența conturilor susținute de Kremlin” au crescut și mai mult în 2023.

Comisarul european susține că „Statul rus s-a angajat în războiul ideilor pentru a ne polua spațiul informațional cu jumătăți de adevăr și minciuni pentru a crea o imagine falsă că democrația nu este mai bună decât autocrația”. Rusia țintește asupra europenilor „o armă de manipulare în masă de mai multe milioane de euro”, iar marile platforme de socializare trebuie să abordeze acest risc, a adăugat ea.

Amenințarea a fost deosebit de gravă din cauza războiului din Ucraina și a viitoarelor alegeri europene, a continuat aceasta. De asemenea, comisarul a precizat că se lucrează la combaterea dezinformării generate de inteligența artificială înainte de alegeri. Ea a spus că se va întâlni și cu reprezentanții OpenAI pentru a discuta despre acest lucru.

#dezinformare #rețea socială #știri #Twitter

Republica Moldova este „elevul cu cele mai bune rezultate” în procesul de aderare la Uniunea Europeană, susține comisarul european pentru Extindere, Marta Kos. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru France 24, în care oficiala europeană a vorbit despre evoluțiile țărilor candidate și despre perspectivele extinderii UE.

Potrivit Martei Kos, Moldova se numără printre cele patru țări aflate în fruntea procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina.

„Muntenegru, care este cu adevărat în frunte, ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028. Albania este pe drumul cel bun. Moldova înregistrează rezultate din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina”, a declarat Kos.

Comisarul european a făcut însă o distincție între țara aflată cel mai aproape de finalizarea negocierilor și țara cu cele mai bune rezultate în procesul de reforme. În acest context, ea a evidențiat Republica Moldova.

„Moldova este elevul cu cele mai bune rezultate din clasa mea”, a spus Marta Kos, menționând că țara noastră și-a început procesul de aderare mult mai târziu decât statele candidate din Balcanii de Vest.

Kos a subliniat că 2026 este un an important pentru extinderea Uniunii Europene. În primele nouă luni ale anului, UE a deschis și închis mai multe capitole de negociere decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani, potrivit oficialei europene.

În același timp, ea a atras atenția că ritmul reformelor diferă de la o țară candidată la alta. În cazul statelor din Balcani, această situație ar putea duce la realocarea unor fonduri europene în valoare de 330 de milioane de euro.

„Uniunea Europeană nu este o organizație de caritate. Pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, acestea trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă acest lucru se întâmplă”, a explicat Marta Kos.

Potrivit acesteia, Muntenegru a implementat până acum 91% dintre reformele asumate, în timp ce Bosnia și Herțegovina are o rată de implementare de zero, în contextul în care autoritățile nu au ratificat două acorduri necesare pentru deblocarea finanțării europene.