Parlamentul Armeniei a ratificat marți, 3 octombrie curent, Statutul de la Roma, actul fondator al Curții Penale Internaționale (CPI). Potrivit unei purtătoare de cuvânt a Parlamentului, 60 de deputați s-au pronunțat pentru ratificarea Statutului de la Roma al CPI, iar 22 au fost împotrivă.
Relația dintre Rusia și Armenia a devenit tensionată din cauza pasivității Moscovei în momentul în care Azerbaidjanul, vecinul Armeniei, a recucerit Nagorno-Karabah, o regiune controlată timp de trei decenii de etnicii armeni.
Armenii din enclava Nagorno-Karabah aflată sub suveranitatea azeră au capitulat în urmă cu o săptămână, în fața unei ofensive fulger a trupelor Azerbaidjanului care s-a soldat cu aproximativ 600 de morți. După intervenția trupelor azere peste 100.000 de armeni au fugit.
Aderarea la Curtea Penală Internațională înseamnă că Armenia va fi nevoită să îl aresteze pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, dacă acesta va pune piciorul pe teritoriul său, întrucât instanța a emis în luna martie un mandat de arestare pe numele său.
Armenia susține că a purtat discuții cu Rusia cu privire la planurile sale, după ce Moscova a atenționat-o, în luna martie, că va suporta „consecințe grave” dacă se va supune jurisdicției CPI.
Erevanul a transmis că scopul său a fost mereu acela de a răspunde la ceea ce consideră a fi crime de război săvârșite de Azerbaidjan în conflictul îndelungat cu Armenia și că nu vizează Rusia.
Totuși, Moscova și-a manifestat frustrarea crescândă față de prim-ministrul armean Nikol Pașinian, care a declarat public că politica Armeniei de a se baza exclusiv pe Rusia pentru a-i garanta securitatea a fost o greșeală.
