Peste 100.000 de refugiaţi din Nagorno-Karabah au ajuns în Armenia, a anunţat vineri seara şeful agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi, citat de Digi24.

Mulţi sunt flămânzi, epuizaţi şi au nevoie de ajutor imediat”, a afirmat Grandi.

Refugiaţii armeni trebuie să treacă prin coridorul Lacin, singura rută care leagă Karabah de Armenia și care a fost redeschis zilele trecute de azeri, după mai multe luni de blocaj.

Filippo Grandi a arătat că „UNHCR şi alţi parteneri umanitari îşi amplifică sprijinul pentru autorităţile armene, însă este nevoie foarte urgent de ajutor internaţional”. În republica separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan trăiau până săptămâna trecută circa 120.000 de etnici armeni.

După ce forţele azere au preluat puterea în 19-20 septembrie, în urma unei operaţiuni militare care a durat doar 24 de ore, armenii din acest teritoriu au început să se refugieze în masă în Armenia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Armenia #Azerbaijan #Nagorno Karabah #refugiati

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.