În seara de marți, 3 octombrie, un accident tragic a avut loc la Mestre, lângă Veneția, unde un autobuz a căzut de pe viaductul Vempa, cauzând decesul mai multor pasageri și rănirea altora.

S-a întâmplat în jurul orei 19:40, ora Italiei și în acest moment nu se cunoaște cu exactitate numărul morților și răniților, dar surse oficiale au transmis că cel puțin 20 de oameni și-au pierdut viața și 40 au fost rănite.

Primarul Veneției menționează că cel puțin 20 de persoane și-au pierdut viața în urma acestui accident devastator, informează Il Messaggero. Printre morți se numără și doi copii.

Accidentul s-a produs într-o zonă de pe via dell’Elettricità.

Autobuzul a ieșit de pe șosea, a distrus parapetul, căzând de la o înălțime de 15 metri și ajungând pe calea ferată, după care a luat foc.

Mai multe persoane au murit carbonizate. „O scenă de coșmar, nu am cuvinte!”, a scris pe Facebook Luigi Brugnaro, primarul Veneției.

Deși dinamica exactă a incidentului nu este deocamdată cunoscută pe deplin.

Autobuzul era unul local, aparținea companiei Linea și efectua ruta Veneția-Marghera.

Potrivit unor surse neoficiale, în autobuz erau și cetățeni ucraineni. Nu se cunoaște deocamdată dacă erau și cetățeni moldoveni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accident #Mestre #Venetia

Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, acuză autoritățile Republicii Moldova că își intensifică politica îndreptată împotriva Rusiei și că acționează la indicațiile Bruxelles-ului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă TASS. Potrivit oficialului rus, restricțiile impuse diplomaților ruși, măsurile adoptate față de unele instituții și surse media rusești, precum și limitarea contactelor dintre cele două țări reprezintă „acțiuni ostile”.

„Chișinăul oficial a pierdut chiar și aparența de independență și urmează orbește directivele Bruxelles-ului, în primul rând, pe cele îndreptate împotriva Rusiei”, a declarat Galuzin.

Viceministrul rus susține că autoritățile de la Chișinău ar urmări să elimine din spațiul socio-politic al Republicii Moldova elementele care au legătură cu Rusia. El a acuzat Chișinăul că a restricționat activitatea presei ruse și de limbă rusă și că a complicat contactele ruso-moldovenești în domeniile economic, științific, educațional, cultural și umanitar.

Galuzin a mai afirmat că, începând cu perioada 2020-2021, diplomații ruși s-ar fi confruntat cu expulzări, refuzuri de acreditare, rețineri și probleme la trecerea frontierei. Potrivit acestuia, Moscova a răspuns și va continua să răspundă acestor măsuri „în conformitate cu principiul reciprocității”.

„Toate aceste acțiuni ostile au primit și vor continua să primească răspunsuri adecvate”, a declarat oficialul rus.

Declarațiile vin în contextul deteriorării relațiilor dintre Chișinău și Moscova. La începutul lunii iulie 2026, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea. În ceea ce privește restricțiile aplicate unor instituții media și platforme online, autoritățile de la Chișinău susțin că acestea sunt motivate de necesitatea protejării securității naționale și a spațiului informațional, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În cazul expulzării diplomaților ruși, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a precizat anterior că deciziile au fost legate de suspiciuni de spionaj, ingerință în afacerile interne, activități incompatibile cu statutul diplomatic și încălcarea suveranității Republicii Moldova.