Coridorul feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, cu o lungime de 446 de km, va fi reabilitat cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care va acorda un împrumut în valoare de 23 de milioane de euro. Guvernul a aprobat ratificarea unui Acord în acest sens, potrivit informațiilor de la Guvern.

Mijloacele financiare urmează a fi distribuite în două tranșe a câte 12 și, respectiv, 11 milioane de euro și vor fi folosite pentru schimbarea traverselor, a șinelor și a balastului la porțiunile critice.

Implementarea proiectului va spori gradul de siguranță în traficul feroviar, majorarea vitezei de circulație a trenurilor de pasageri și a celor marfare și va contribui la reducerea timpului de rotație a trenurilor.

De reabilitarea căii ferate se va ocupa compania ucraineană Ukrzaliznytsia.

Anterior, Oleg Tofilat, directorul CFM susținea că, Ucraina dispune de echipamentele necesare și de angajați cu înaltă calificare, capabili să implementeze rapid și eficient proiecte de infrastructură de orice complexitate. După reconstrucția gării, capacitatea de transport pe calea ferată moldovenească va crește, viteza trenurilor va fi mai mare și calitatea transportului de mărfuri se va îmbunătăți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#calea ferata #CFM #coridor feroviar #modernizare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.