Deputații socialiști și comuniști (BCS) au înaintat astăzi, 5 octombrie 2023, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Republicii Moldova, în debutul ședinței Parlamentului. Opoziția susține că Guvernul Recean trebuie demis, iar drept motiv au invocat faptul că deja de mai bine de doi ani țara este condusă în regim de urgență, se confruntă cu o criză profundă social-economică și cu atacuri la adresa statului de drept.

„Miniștrii din actualul executiv au ieșit de sub controlul parlamentar și al poporului Republicii Moldova, distrugând pas cu pas temelia încă firavă a statului Republica Moldova, prin crearea comisiilor și centrelor de loialitate pentru monitorizarea și epurarea funcționarilor și concurenților deranjanți, organizarea diferitor scheme pentru procurarea resurselor energetice, ignorarea necesităților economiei naționale. Pentru miniștri au fost găsite resurse pentru majorarea salariilor ajungând până la 70 de mii de lei lunar, iar pentru pensionari bani nu au fost găsiți

În beneficiul cui acest Guvern elaborează politicile sale? Ce se întâmplă cu securitatea energetică a țării în prag de iarnă? Care este planul de acțiune al Guvernului pentru perioada rece a anului care vine? Cine este responsabil la nivel central de securitatea energetică și cine este responsabil în caz de forță majoră în domeniu?”, a declarat deputata BCS, Tatiana Cunețchi.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin 1/4 din numărul deputaților aleși. Moțiunea asupra activității Guvernului se supune dezbaterii în prima zi de ședință plenară a săptămânii următoare datei depunerii. Ea se adoptă cu votul majorității deputaților aleși.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim joi, 4 octombrie 2023, fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a părăsit sala de plen a Parlamentului în semn de protest față de decizia Comisiei pentru Situații Excepționale de a modifica legislația electorală în ajunul începerii campaniei electorale.

#activitate #BCS #Guvernul Recean

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.