Foștii președinți ai Republicii Moldova nu vor mai beneficia de birou de lucru și asistent personal, în caz de expirare a mandatului, de demisie sau de imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor. Proiectul de lege care prevede acest lucru a fost adoptat, în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului, cu votul a 61 de deputați.

Proiectul de lege va fi propus spre aprobare Parlamentului în lectura a doua.

Totodată, se mai propune o serie de prevederi pentru a eficientiza activitatea Cancelariei de Stat. Astfel, inițiativa prevede preluarea de către Cancelaria de Stat a sarcinii de elaborare, promovare şi monitorizare a implementării politicii statului în domeniul controlului de stat asupra activității de întreprinzător, având ca scop o eficientizare și monitorizare semnificativă a procesului.

De asemenea, sunt concretizate atribuțiile Cancelariei de Stat, ținând cont de sarcinile proprii unui Centru al Guvernului. Printre acestea se numără asigurarea asistenței organizatorice a activității Guvernului; asigurarea colaborării Guvernului cu autoritățile publice; coordonarea activității autorităților administrației publice și a altor instituții; coordonarea, organizarea şi monitorizarea procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația Uniunii Europene etc. Documentul mai prevede instituirea unei funcții de secretar de stat al Guvernului.

„Proiectul vizează și operarea modificărilor la Legea cu privire la Guvern prin reiterarea expresă a atribuțiilor Cancelariei de Stat privind elaborarea, coordonarea, promovarea și monitorizarea implementării politicii statului în domeniile managementului funcției publice și al funcționarilor publici în administrația publică; controlului de stat asupra activității de întreprinzător; reformei administrației publice centrale şi locale, de descentralizare și reorganizare administrativ-teritorială a țării”, anunță Parlamentul.

Autoarei inițiativei legislative, președinta Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, reiterează necesitatea consolidării proceselor de lucru astfel încât să fie fortificate domeniile de intervenție a Cancelariei de Stat în calitate de Centru al Guvernului, în mod special a rolului complex ce îi revine în contextul atribuțiilor de racordare la prioritățile de integrare europeană a Republicii Moldova și de coordonare a proceselor aferente integrării europene.

#lege #parlament #presedinti

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.