Instituțiile media ar putea primi subvenții din partea statului, pe model baltic. Asociația Presei Independente a propus crearea unui fond pentru mass-media în perioada 2017-2018, iar ideea a fost reluată acum de actualul parlament. Președinta comisiei pentru cultură și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei a inițiat proiectul de lege care prevede câteva zeci de milioane de lei pe an pentru mai multe canale media, astfel nu doar compania „Teleradio-Moldova” va primi finanțare publică, transmite postul public tv.

Subvenționare cu bani publici a presei este o practică obișnuită în Țările Baltice. Fondul pentru mass-media a lipsit atunci când presa moldoveană a rămas fără resurse din cauza crizelor provocate de pandemia COVID-19 și război. Potrivit directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, subvenționarea ar trebui să încurajeze independența editorială. Ideea a venit de la API acum cinci ani.

„Ceea ce este important de știut este că deciziile cui să-i ofere finanțare și cui să nu-i ofere finanțare nu vor fi luate de către politic. Structura care va lua aceste decizii, consiliul de experți va fi constituit în majoritate de o oameni care nu sunt afiliați politic și care cunosc foarte bine domeniul mediatic. Prin faptul că din bugetul public vor fi alocați bani pentru produs de calitate care răspunde interesului public, asta ar putea servi ca un suport pentru instituțiile mass-media din Republica Moldova în condițiile în care pe piața noastră este în continuare, dominată așa cum ați spus, de interese oligarhice atât în ce privește proprietățile media, dar în ce privește și piața de publicitate. Deci, da este unul dintre mecanismele care trebuie aplicate din nici pe departe nu este unicul mecanism de acest fel”, a spus directorul API, Petru Macovei.

Interesul statului este să transparentizeze piața media.

„Există interese oligarhice politice de control asupra mass-media, pe de o parte. Pe de altă parte, sunt în foarte mare dezvoltare rețelele sociale care cumva reprezintă o alternativă instituțiilor mass-media tradiționale. Jurnalismul de calitate este într-un mare pericol și este interesul strategic al oricărei democrații în lume să susțină informare corectă și obiectivă”, a spus Petru Macovei.

Proiectul este în examinare, și a fost propus luna trecută de către Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta comisiei pentru cultură și mass-media:

„În esență prevederile țin de oferirea unui sprijin pentru instituțiile mass-media de orice tip, în sensul audiovizual sau presă scrisă sau online, dar care să îndeplinească niște criterii. Criterii care țin de transparența activității legalitatea activității, nu în ultimul rând activitățile de investigație jurnalistică și aceste criterii urmează a fi stabilite de către un organ care va fi creat. În opinia noastră ar fi bine, pe lângă Ministerul Culturii, dar un organism care va întruni reprezentanți delegați de către Ministerul Culturii și Ministerul Educației, dar în mare parte de către organizațiile societății civile”.

Potrivit proiectului de lege, fondul pentru mass-media ar putea ajunge la 36 de milioane de lei, însă nu a fost stabilită o sumă exactă.

#initiativa legislativa #media #proiect #stat #Teleradio-Moldova

Valul de căldură și seceta prelungită au redus considerabil resursele de apă si au compromis culturile agricole in toata Europa. Fermierii francezi avertizează că pierderile se ridică la miliarde de euro, iar efectele ar putea pune presiune atât pe producția de alimente, cât și pe economia europeană, scrie tvrinfo.ro.

Peste 70 la sută din teritoriul Franţei este afectat de secetă. Fermierii se plâng că recoltele sunt mult sub aşteptări ori s-au uscat complet. Guvernul promite despăgubiri și un plan de sprijin pentru sectorul agricol.

În Olanda, fermierii nu mai au voie să folosească apa din râuri și canale pentru irigații, într-un moment în care seceta a devenit critică.

Și în Regatul Unitefectele secetei sunt tot mai vizibile, după cea mai uscată lună iulie înregistrată din 1836 încoace. Milioane de oameni se confruntă cu restricții privind consumul de apă, iar în estul Londrei și în Essex, mii de locuinţe au rămas temporar fără apă la robinet, după ce temperaturile extreme au avariat reţeaua de alimentare.

În Bosnia și Herțegovina, culturile de porumb sunt grav afectate de caniculă şi lipsa precipitaţiilor. Fermierii estimează că recolta ar putea fi cu până la 70 la sută mai mică decât în mod normal.

Potrivit specialiştilor, anul acesta, valurile de căldură și seceta ar putea reduce produsul intern brut al Uniunii Europene cu aproximativ 180 de miliarde de euro.