Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din România a anulat joi, 5 octombrie, licitația pentru proiectarea preliminară a noilor poduri peste Prut de la Stânca – Costești, Bumbăta – Leova și Fălciu – Leca, conform datelor pe care Economedia le-a analizat în SEAP. Licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate al celor trei poduri noi între România și Republica Moldova a lansată în februarie 2023, dar a fost anulată, scrie Bani.md cu referire la economedia.ro.

Interesant este că în SEAP nu a fost înregistrată oferta firmei din Alba Iulia, Total Business SRL, singura ofertă depusă, deși pe 25 aprilie 2023, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu anunța depunerea acesteia.

„Pentru proiectarea a 3 poduri rutiere noi peste Prut, conform planului comun de acțiuni care vizează creșterea capacității de transport între România și Republica Moldova, până la termenul limită de depunere, au fost depuse 3 oferte de către SC Total Business Land SRL. Este vorba de depunerea ofertelor pentru proiectarea următoarelor poduri rutiere peste Prut, pentru care ofertantul are la dispoziție câte 6 luni pentru fiecare contract și o valoare cumulată estimată la 1.512.606 lei, fără TVA”, arată Scrioșteanu (n.r verificarea conformității se face după ce oferta se depune și se înregistrează).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Contractele vor avea ca obiect servicii de proiectare faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivele Pod nou peste Prut, Stanca (RO) – Costesti (MD), Pod nou peste Prut, Bumbata (RO) – Leova (MD), Pod nou peste Prut, Falciu (RO) – Leca (MD), in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini si ale legislatiei in domeniu. Documentatiile intocmite de catre Prestator vor respecta continutul cadru definit in H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice”, arată datele din SEAP.

În urmă cu o lună, fostul secretar de stat, Horațiu Cosma spunea că oferta a fost neconformă.

„Fapta: Tot zilele trecute, același Grindeanu a anulat licitația de proiectare pentru 3 noi poduri rutiere la granița cu Republica Moldova. Curat murdar. De fapt, Sorin Grindeanu e specialist doar la salată de vorbe. Și cam atât. Când e vorba de pus osul la treabă, uite-l de unde nu-i. A anulat licitația de proiectare pentru trei noi poduri peste Prut la Stânca (RO) – Costești (MD), Bumbăta (RO) – Leova (MD), respectiv Fălciu (RO) – Leca (MD). Singura ofertă depusă la licitația lansată în februarie a fost descalificată de către CNAIR”, afirmă Horațiu Cosma.

#București #licitatie #pod #pod Leova Bumbata #Romania

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.