Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

„Nu aveam aer, plângeam încontinuu”. Mama lui Cătălin Caragea, primele declarații după moartea fiului

09 Oct. 2023, 13:57
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
09 Oct. 2023, 13:57 // Societate //  Realitatea.md

La 3 ani de la moartea lui Cătălin Caragea, solistul trupei 7 Klase, mama acestuia a rupt tăcerea, dezvăluind detalii neștiute despre fiul său, scrie CanCan.md.

Cătălin trecerea printr-o perioadă mai grea înainte de tragedie, iar primăvara s-a declanșat și pandemia.

„Era singur, nu avea concerte, repetiții nu erau, luna martie – ieșea soarele, anotimpul lui preferat era primăvara și el trebuia să stea acasă, îi era greu. Țin minte că am vorbit cu el sâmbătă (n.r. o zi înainte de tragedie), am comunicat obișnuit, ne-a spus ce a făcut, seara mi-a trimis o piesă, un fragment să ascult, 2 strofe, le-am ascultat și i-am zis că e foarte frumos și că trebuie să compună și refrenul. Asta a fost ultima noastră discuție”, a povestit femeia.

Mama lui Cătălin recunoaște că în perioada aceea, Cătălin nu era încântat de ceea ce se întâmpla în trupă, de faptul că producătorul, Iurie Bădicu, îi căuta înlocuire, avea periodic conflicte cu prietena, iar pe de altă parte și tatăl insista să își mai caute o activitate în afară de muzică.

„El îmi spunea, eu nu le dădeam mare însemnătate, azi te cerți, mâine îți trece, nu credeam că atât de tare îl frământă aceste lucruri”, a adăugat ea.

Tragica veste a aflat-o de la fostul soț. Aceasta a vorbit cu Cătălin ultima dată sâmbătă seara, iar duminică nu l-a sunat devreme, întrucât acesta obișnuia să doarmă pânâ târziu. Prietena lui Cătălin, însă, a sunat-o pe mama lui Cătălin și i-a spus că ultimul nu răspunde la telefon.

Acest fapt a pus-o în gardă, întrucât Cătălina nu fusese online de câteva ore, dar nici din casă nu ieșise. Astfel, aceasta a decis să sune vecinii și să îi roage să verifice dacă Cătălin e acasă. Ușa era închisă, dar TV-ul era aprins. Atunci femeia și-a sunat părinții, care aveau o cheie de rezervă, și au venit la Chișinău. Buneii au fost cei care l-au găsit pe Cătălin stangulat. Aceștia nu au avut curaj să o anunțe pe mama despre decesul fiului, de aceea l-au sunat pe tatăl lui Cătălin. Ulterior ultimul și-a anunțat fosta soție.

„Mi-a zis că e rău, e foarte rău. Îl întrebam ce e rău? Și a zis că e rău cu Cătălin. Atunci mi-am dat seama”, a spus femeia.

„Plângeam încontinuu, nu îmi venea să cred”, a adăugat ea.

Urmărește AICI declarațiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.