Israel a crescut frecvența atacurilor asupra Fâșiei Gaza și a impus blocada regiunii pe măsură ce războiul cu gruparea teroristă Hamas a intrat în a cincea zi. Bilanțul deceselor, în ambele tabere, depășește 3.000 de victime, în timp ce atacurile continuă de ambele părți. Hamas a lansat un utimatum dramatic: „Vom ucide câte o persoană pentru fiecare atac lansat fără avertisment asupra unei clădiri civile”. Peste 300.000 de rezerviști a mobilizat Israelul, care se pregătește să lanseze ofensiva terestră în orice clipă.

Netanyahu formează un nou guvern „de război” cu sprijinul opoziției

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a discutat cu liderul opoziției, Benny Gantz, și a ajuns cu acesta la un acord pentru a forma un guvern de urgență. Un cabinet de război va fi stabilit, de asemenea, și îl va include pe Netanyahu, Gantz și pe ministrul apărării.

Conform acordului dintre cei doi lideri, „nicio lege sau decizie a guvernului care implică alte lucruri decât purtarea răboiului nu va fi promovată”, iar toate numiriile la vârful guvernului vor fi prelungite automat pe perioada cât va dura conflictul. Netanyahu îi invitase prima oară chiar sâmbătă pe liderii opoziției, fostul premier Yair Lapid și pe Benny Gantz, să discute despre formarea unei alianțe temporare.

În comunicatul transmis de Netanyahu și Gantz, șeful Partidului Unității Naționale, se transmite că „cei doi lideri s-au pus de acord să stabilească un guvern de urgență și un cabinet pentru gestionarea războiului”.

„În numele Partidului Unității Naționale, un număr de cinci miniștri fără portofoliu se vor alătura cabinetului de securitate – Benny Gantz, Gideo Sa’ar, Gadi Eisenkot și doi alți miniștri. Situația se va păstra până la sfârșitul războiului”, a transmis partidul de opoziție.

Pentru Netanyahu, acordul cu Gantz ar însemna că guvernul său nu se mai poate implica în promovarea controversatelor reforme ale justiției, legi care au scos în stradă sute de mii de israelieni, înainte de atacul terorist al Hamas.

Hamas a atacat cu rachete aeroportul din Tel Aviv

Hamas a atacat cu rachete aeroportul din Tel Aviv. Aeroportul a fost evacuat, s-a creat panică pentru că s-a dat alarmă de atac aerian. Rachete nu au lovit aeroportul, acestea fiind interceptate de sistemul Iron Dome.

Electricitatea s-a oprit în Gaza, după ce singura centrală a rămas fără combustibil, potrivit BBC. După atacul Hamas din weekend, Israelul a impus un asediu al Fâșiei Gaza, reducându-și livrările de electricitate, combustibil, alimente, bunuri și apă. Asta înseamnă că oamenii din Gaza se vor baza pe generatoare pentru energie electrică, însă doar dacă au combustibil.

Kamal Mashharawi, rezident din Gaza, a vorbit miercuri după amiază cu corespondentul BBC, dintr-un subsol în care se aflau 45 de persoane. „Este foarte dificil, nu avem apă, nu avem internet, nu avem electricitate”, a spus el.

Copiii lui sunt răniți și în ultimele zile a pierdut mai mulți membri ai familiei și nu îi poate contacta pe cei care sunt în viață pentru că nu mai are acces la internet. „Am încercat să ajungem la cel mai apropiat supermarket, dar nu era sigur din cauza exploziilor”, a mai spus el. „Nu cred că civilii merită să moară, ar trebui lăsați în afara conflictului. Nu pot să dau vina pe Hamas, nu pot să dau vina pe Israel, dar spun că noi, civilii, suntem afectați. Suntem oamenii care nu fac parte din acest conflict, dar plătim.”

Armata israeliană a bombardat Universitatea Islamică din Gaza

Armata israeliană a publicat pe rețelele sociale o înregistrare video cu bombardarea Universității Islamice din Gaza, considerată a fi „un centru operațional, politic și militar al Hamas”.

„Hamas a transformat o instituție a cunoașterii într-o instituție a distrugerii”, se arată în comunicatul ministerul israelian al Apărării (IDF) care însoțește clipul video postat pe X/Twitter. „IDF a lovit un important centru operațional, politic și militar al Hamas din Gaza – Universitatea Islamică. Hamas a transformat o universitate într-o tabără de antrenament folosită la dezvoltarea de arme și la culegerea de informații militare”, precizează IDF.

Numărul persoanelor decedate în Israel din cauza atacului lansat sâmbătă de mişcarea palestiniană Hamas a urcat la cel puţin 1.200, a anunţat miercuri dimineaţă purtătorul de cuvânt al Forţelor de Apărare Israeliene (IDF), Jonathan Conricus, care a caracterizat acest bilanţ drept „uluitor şi de neimaginat”, relatează DPA. „Majoritatea covârşitoare” a victimelor sunt civili, a adăugat Conricus. El a precizat că peste 2.700 de persoane din Israel au fost rănite. „Din păcate, ceva îmi spune că aceste date nu sunt cele finale”, a spus purtătorul de cuvânt al armatei israeliene.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Fâşia Gaza, până marţi noaptea cel puţin 900 de persoane au murit în Fâşia Gaza ca rezultat al contraatacurilor aeriene israeliene, alte 4.500 de persoane fiind rănite.

#Benjamin Netanyahu #Guvern #Hamas #Israel #liderul opoziției #premier #razboi #urgenta

Salariile deputaților urmează să fie majorate de la 1 ianuarie 2027, însă cheltuielile suplimentare de la buget nu vor crește semnificativ, întrucât unele plăți de care beneficiază în prezent aleșii poporului vor fi incluse în salariul de bază. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a oferit explicații privind modificările pregătite la Legea salarizării.

Potrivit speakerului, reforma va viza toți angajații și urmărește să aducă mai multă ordine în sistemul de salarizare, astfel încât remunerarea să reflecte mai bine complexitatea muncii și nivelul responsabilităților.

În cazul deputaților, plățile suplimentare pentru asistenți și cheltuieli de protocol vor fi transferate în salariu. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2027, aleșii nu vor mai primi separat banii pentru asistenți. Indemnizațiile pentru transport vor fi însă menținute, întrucât presupun cheltuieli legate de deplasările în exercitarea mandatului.

„În cazul deputaților, alocările de la buget nu vor fi esențiale, deci nu vor fi modificate, pentru că plățile suplimentare pe care le primeau deputații, de exemplu, pentru asistenți, pentru cheltuieli de protocol, vor fi trecute în salariu”, a declarat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului susține că modificările urmăresc și eliminarea practicilor netransparente de remunerare a demnitarilor și funcționarilor publici, făcând referire la plățile neoficiale care ar fi fost acordate în trecut. Totodată, Grosu a sugerat că asemenea practici ar putea exista și în actualul Parlament, inclusiv în rândul unor fracțiuni de opoziție, însă a precizat că nu deține dovezi în acest sens.

„Eu nu-i exclud, dar, așa, e o ipoteză la mine, nu am dovezi la moment, că și în actualul Parlament unele fracțiuni din opoziție continuă astfel de practici”, a afirmat speakerul.

Salariile de bază ale deputaților din Republica Moldova vor crește de la 20.800 de lei la 45.900 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2027. Anunțul a fost făcut de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii ”Rezoomat” la Realitatea TV. Modificările fac parte dintr-un proiect pentru noua lege a salarizării în sectorul bugetar, aflat în consultare.

Proiectul prevede creșterea salariului brut al președintelui țării de la 22.000 la 55.000 de lei. Lefurile vor fi ajustate și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului, însă nu sunt planificate creșteri pentru miniștri.