Vladimir Putin a ajuns joi în Kârgâzstan pentru a se întâlni cu unii dintre puţinii săi aliaţi, prima sa deplasare în străinătate de când a devenit ţinta unui mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru „deportarea” unor copii ucraineni, scrie AFP.

Preşedintele rus, care s-a retras de la mai multe summituri internaţionale din cauza mandatului de arestare, este puţin probabil să fie arestat în această deplasare, deoarece ţara din Asia Centrală apropiată de Moscova nu a ratificat Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii. Putin a sosit în Kârgâzstan, au anunţat joi dimineaţă agenţiile de presă ruse şi kârgâze.

El va purta joi discuţii cu omologul său azer Ilham Aliev, primele lor discuţii de la victoria Baku în Nagorno-Karabah, în timp ce premierul armean Nikol Pachinian, ale cărui relaţii cu Moscova au fost tensionate, va fi absent. De asemenea, Vladimir Putin va purta discuţii cu preşedintele kârgâzgâz Sadyr Japarov în timpul acestei vizite, care coincide cu cea de-a 20-a aniversare a deschiderii bazei militare ruseşti de la Kant, în Kârgâzstan.

Apoi, vineri, preşedintele rus va participa la un summit al ţărilor din fosta URSS, în prezenţa principalului său aliat, belarusul Alexandr Lukaşenko, precum şi a unor lideri mai sceptici faţă de invazia Ucrainei, cum ar fi kazahul Kassym-Jomart Tokaiev şi uzbekul Chavkat Mirzioďev. Vladimir Putin, care a lansat asaltul Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022, face obiectul unui mandat de arestare al CPI din martie, o decizie pe care Moscova o consideră „nulă şi neavenită”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimele luni, el a avut grijă să evite marile adunări internaţionale, apărând ca un mare absent la summitul BRICS din Africa de Sud în august, apoi la summitul G20 din India în septembrie.

Preşedintele rus a explicat la începutul lunii octombrie că a evitat summiturile internaţionale pentru a nu „cauza probleme” organizatorilor.

„Dacă vin, vor fi spectacole politice, atacuri politice”, s-a justificat el, spunând că oricum avea „destule de făcut acasă”.

Vladimir Putin, pe care Occidentul încearcă să îl transforme în paria, este de asemenea aşteptat în China în octombrie, la invitaţia aliatului său Xi Jinping, pentru a participa la un forum economic internaţional.

Aceasta va fi prima sa deplasare în China, un partener apropiat, de la începutul conflictului din Ucraina. Şeful său diplomaţiei, Serghei Lavrov, va efectua o vizită în această ţară între 16 şi 18 octombrie.

#Kârgâzstan #summitul G20 #Vladimir Putin

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.