Ediția cu numărul 9 al podcastului „Dă sens banilor” oferă explicații clare despre faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) nu stabilește cursul leului, ci îl calculează. Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul BNM, a precizat în cadrul unui interviu oferit jurnalistei Lilianei Barbăroșie, că BNM, de fapt, „calculează cursul leului și îl fixează în baza tranzacțiilor reale din piață. Deci, nu este un rezultat al unui algoritm sau al unei curbe, este un rezultat al cererii și ofertei de valută”.

În cadrul interviului, directorul Daniel Savin mai povestește despre departamentul pe care îl conduce în cadrul BNM. Acesta are trei direcții or trei activități principale: implementarea politicii monetare, ceea ce presupune operațiuni legate de rezervele obligatorii și analiza pieței valutare. O altă activitate este gestionarea rezervelor valutare și a treia activitate, la fel importantă, este activitatea în calitate de agent al statului.

„Valuta străină este ca și o marfă. Deci, ea are un preț. Și cumpărătorii și vânzătorii influențează prețul la această marfă. Când este cerere sporită de valută în piață, adică avem mai mulți cumpărători, încercăm să înțelegem ce factori influențează că avem cerere sporită. Aș împărți factorii legați de cursul valutar în două categorii: economici și non-economici. Dacă ne referim la factori economici, aici e important să menționăm că pe parcursul unui an calendaristic avem diferite perioade: avem sezon rece, avem vara, când se consumă mai puțină energie, când avem mai multe remitențe. Și acești factori economici pot fi împărțiți, iarăși, în mai multe categorii: factori sezonieri și nesezonieri.

În analizele pe care noi le facem, vedem o proiecție a factorilor sezonieri, de exemplu, iarna când consumul de energie în general crește, este o cerere sporită de valută, aceasta de regulă duce la o depreciere a cursului. Deoarece crește cererea, crește prețul. În categoria factorilor sezonieri care influențează în apreciere, am putea vedea exporturile, de exemplu exportul produselor cerealiere în vara-toamna anilor. Sau în perioadele de vacanță, când remitențele cresc, atunci avem o ofertă sporită de valută, și de regulă în aceste perioade se poate observa o apreciere a cursului. Deci, aceștia sunt factorii sezonieri.

În categoria factorilor nesezonieiri ar fi orice factori care duc la cereri sau oferte de valută suplimentară. De exemplu, în cazul în care cresc anumite transferuri, granturi, credite etc., în piață apare valută suplimentară spre vânzare și acesta este un factor de apreciere, deoarece crește volumul ofertei. Și deciziile de politică monetară sunt niște factori economici, nesozenieri. Dacă e să vorbim despre factorii non-economici, aici putem vorbi, în special, de așa numitele efectele unice, sau crize, mini-crize. De exemplu criza COVID-19, războiul din Ucraina, criza energetică. Cam acești factori au creat, la anumite etape în ultimii trei-patru ani, deficit sau cerere sporită de valută, respectiv, avem și o traiectorie mai înspre depreciere a cursului”, a declarat Daniel Savin, director al Departamentului piețe financiare din cadrul Băncii Naționale a Moldovei.

La rubrica ”Bani pe scurt”, Daniel Savin a vorbit inclusiv și despre valuta străină care se vinde pe piața din Republica Moldova.

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#banca #economie #valuta

O insulă mai puțin cunoscută, dar care oferă o experiență turistică interesantă, a început să atragă acum din ce în ce mai mulți turiști. Insula este complet lipsită de mașini, străzi asfaltate sau semnal la telefon, iar vizitatorii descoperă un loc în care timpul pare să fi stat în loc, scrie BBC.

Odinioară, insula Battle Harbour din Canada a fost un centru important al industriei pescuitului din Labrador. Acum însă, și-a găsit o nouă identitate: o destinație turistică izolată, unde viața modernă pare să fi rămas la mare distanță.

Deși nu se numără printre destinațiile populare de vacanță, insula pare să atragă acum din ce în ce mai mulți vizitatori dornici de o experiență neobișnuită.

Locul și-a reinventat povestea și îi invită pe turiști să descopere cum era viața acolo în urmă cu mai bine de un secol.

Drumul până la Battle Harbour este o aventură în sine. Mai întâi, turiștii trebuie să zboare până în Happy Valley-Goose Bay, pe continent, apoi parcurg cinci ore cu mașina pe autostrada Expedition 51°, care este înconjurată de păduri.

Din portul Mary’s Harbour, călătoria continuă cu mai mulți localnici care fac zilnic curse cu barca pentru turiști. Barca este însă atât de mică, încât, uneori, bagajele nu încap. Cei care ajung acolo descoperă însă un loc de poveste.

„Bine ați venit la Battle Harbour”, spune Peter Bull, directorul executiv al Battle Harbour Historic Trust, turiștilor care coboară din barcă.

Peter Bull, director executiv al Battle Harbour Historic Trust, contribuie la conservarea clădirilor istorice și a patrimoniului piscicol al insulei.

Un turist a povestit pentru BBC experiența pe care a trăit-o.

„Pe chei s-au adunat mai mulți localnici. Patru pescari care locuiesc pe această insulă izolată au mânecile suflecate și tranșează cod. În spatele lor, negustori îmbrăcați în costume elegante și alți pescari, unii purtând haine impermeabile, s-au așezat pentru o fotografie de grup în fața unei clădiri albe, cu detalii roșcate”, spune acesta.

Nu există serviciu de telefonie mobilă și există doar un punct comun de Wi-Fi.

„Acesta este sistemul de urgență – trebuie doar să apeși butonul ăsta”, spune proprietarul unei cabane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă apare vreo problemă noaptea, dacă te simți rău, te-ai rănit sau orice altceva, apasă pur și simplu butonul ăsta pătrat. Spune-le care e problema ta. Spune-le că stai la Merchant Building, pentru că vor trebui să știe la ce cabană să se ducă”, a mai adăugat el.

Cu casele sale din lemn restaurate, cu platformele de pescuit erodate de vreme unde odinioară se prelucrau capturile și cu cele 16 reședințe private de vară, Battle Harbour pare remarcabil de bine conservat.

Turistul spune că e uimit de faptul că a trecut mai bine de jumătate de secol de când nimeni nu a mai locuit acolo pe tot parcursul anului și chiar mai mult de când a fost capitala neoficială a Labradorului.

„E greu de crezut că această insulă minusculă a fost odată plină de pescari și negustori”, a mai povestit turistul.

Cazarea se face în cabane restaurate și în camere de hanuri istorice.

Oferte de vacanță de două nopți încep de la 995 de euro pentru două persoane, și includ cazarea, transferurile cu feribotul dus-întors, mesele și un tur istoric cu ghid. Taxele și bacșișurile se plătesc separat.

De asemenea, vizavi de Battle Harbour, insula Great Caribou oferă trasee de drumeție și priveliști panoramice asupra coastei stâncoase a Labradorului.

#Canada #insula #turisti