Măsuri pentru combaterea dezinformării și atacurilor cibernetice, soluționarea conflictului transnistrean, dar și de consolidare a forțelor armate sunt incluse în Strategia Națională de Securitate. Documentul a fost publicat de Președinție.

Pentru a asigura securitatea cibernetică a țării, va fi creată o instituție specializată. Totodată, se vor desfășura și instruiri referitoare la „igiena” în spațiul online.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre măsurile propuse pentru asigurarea securității cibernetice se numără „dezvoltarea formelor de cooperare public-privată pentru asigurarea securității ciberneticii, modernizarea bazei tehnice IT a instituțiilor publice și dezvoltarea planurilor de apărare cibernetică a infrastructurii critice, organizarea exercițiilor naționale și internaționale de apărare cibernetică, aprofundarea dialogului și a cooperării în domeniul cibernetic cu Uniunea Europeană.”, se arată în document.

„Strategia securității naționale servește drept bază pentru elaborarea strategiilor de securitate și de apărare sectoriale, acolo unde acestea lipsesc, sau aducerea la zi a documentelor în cauză”, este menționat în dispozițiile finale ale documentului.

Monitorizarea implementării Strategiei și coordonarea interinstituțională se va efectua de către Consiliul Suprem de Securitate.

Strategia Națională de Secu… by Realitatea.md

#CSS #institutie #Moldova #securitate cibernetica #strategie de securitate

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.