În prima sa călătorie în străinătate de când Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele său, în martie, preşedintele rus Vladimir Putin a purtat discuţii în Kârgâzstan, o ţară din Asia Centrală care are legături puternice cu Moscova.

Vladimir Putin a participat la o ceremonie care a marcat 20 de ani de la înfiinţarea bazei aeriene militare ruseşti Kant, aflată în afara Bişkek, capitala Kârgâzstanului, o facilitate de importanţă strategică ce permite Moscovei să îşi proiecteze puterea în regiune.

„Acest avanpost militar contribuie în mod semnificativ la creşterea puterii defensive a Kârgâzstanului şi la asigurarea securităţii şi stabilităţii în întreaga regiune a Asiei Centrale”, a declarat Putin, care a spus că se aşteaptă ca Moscova să îşi extindă legăturile militare şi de apărare cu Kârgâzstanul.

Vizita sa a coincis cu un exerciţiu de securitate condus de Rusia în Kârgâzstan.

Liderul de la Kremlin a călătorit rar în străinătate de când a trimis trupe în Ucraina, la începutul anului 2022, şi nu a părăsit Rusia de când CPI a emis un mandat de arestare pe numele său, acuzându-l că a girat deportarea ilegală a copiilor din Ucraina. Rusia nu recunoaşte jurisdicţia CPI şi a respins acuzaţiile acesteia.

De asemenea, liderul rus urmează să se deplaseze săptămâna viitoare în China pentru cel de-al treilea Forum al proictului „Belt and Road” de la Beijing. Nici Kârgâzstanul şi nici China nu sunt membre ale CPI, instanţă internaţională care a fost înfiinţată pentru a urmări penal crimele de război.

De ce este important Kârgâzstanul pentru Putin

Vizita de două zile a lui Putin în Kârgâzstan va culmina cu participarea sa la un summit al Comunităţii Statelor Independente (CSI), un grup de foste republici sovietice, care va avea loc vineri la Bişkek, pe fondul semnalelor că influenţa Rusiei în unele părţi ale fostei Uniuni Sovietice, cum ar fi Armenia, este sub presiune. Legăturile Moscovei cu alte ţări dintr-o regiune pe care a considerat-o în mod tradiţional sfera sa de influenţă au fost zdruncinate din cauza aplicării de către acestea a sancţiunilor occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei.

La o întâlnire cu preşedintele kârgâz Sadyr Japarov, Putin a subliniat importanţa Rusiei ca cel mai mare investitor în economia fostei republici sovietice şi a declarat că cele două părţi îşi vor dezvolta în continuare cooperarea. „Ţara noastră este principalul furnizor de produse petroliere în Kârgâzstan, aprovizionăm în totalitate consumatorii kârgâzi cu benzină (petrol) şi motorină”, s-a lăudat Putin în cadrul unui briefing de presă.

„Apreciem foarte mult parteneriatul strategic kârgâzo-rus şi relaţia noastră ca aliaţi”, a replicat Japarov.

Putin a citat creşterea rapidă a comerţului ruso-kârgâz, despre care unii din Occident suspectează că se datorează parţial intermediarilor kârgâzi care facilitează încălcarea sancţiunilor de către companiile ruseşti.

„Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Kârgâzstanului. Cifra noastră de afaceri a crescut cu 37% anul trecut, ajungând la un nivel record de aproape 3,5 miliarde de dolari. În prima jumătate a acestui an, a crescut cu încă 17,9%”, a declarat Putin.

Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a patru companii kârgâze în iulie pentru reexportul de componente electronice şi alte tehnologii în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Banca centrală a Kârgâzstanului a cerut săptămâna trecută băncilor locale să înăsprească controalele privind respectarea sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei.

#Kârgâzstan #Putin în Kârgâzstan #Rusia

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.