„Noi, ca țară, cheltuim de două-trei mai mulți bani pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu, nu pentru că prețurile la resurse energetice sunt mai mari, ci pentru că nu am acordat atenția cuvenită eficienței energetice”, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, potrivit Bani.md.

Potrivit lui, cea mai mare constrângere este lipsa instrumentelor de finanțare, sau resursele disponibile sunt foarte limitate.

În același timp, Parlicov afirmă că Ministerul Energiei, cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), prin intermediul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA), au lansat etapa de testare a programului Super ESCO, destinat îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor publice și care ulterior va fi gestionat de Agenția pentru Eficiență Energetică.

Moldova Super ESCO are scopul de a elabora conceptul din punct de vedere legal și a vedea cum va funcționa acest mecanism de finanțare în practică, aplicându-l în cazul a cel puțin două clădiri publice selectate. În acest scop va fi alocat un grant de circa 1 milion de dolari SUA din partea USAID pentru măsuri de eficiență energetică.

Scopul final al programului este de a genera economii pe termen lung, de a reduce consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră, de a promova proiecte de eficiență energetică în clădirile publice, contribuind astfel la tranziția Moldovei spre practici energetice sustenabile.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că circa 50% din toate resursele energetice din țară au fost consumate de către populație.

Pe locul doi, după consumul de resurse energetice, se află sectorul transporturilor care are o cotă de 26% din consumul final energetic, în scădere cu 2 puncte procentuale, comparativ cu anul 2017.

O cotă de 10% îl are consumul în sectoarele de comerț și servicii publice și doar 9% – în sectorul industrial, iar 5% – în agricultură. Cotele industriei și a agriculturiii au crescut în ultimii trei ani cu câte un punct procentual, relevă datele statistice.

Din toate resursele disponibile în țară (Consumul Intern Brut), 35% revin produselor petroliere, 19% – gazelor naturale, 28% – pe seama biocombustibililor și deșeurilor (inclusiv și tizicul), 12% – energiei electrice, 7% – energiei termice și 3% – cărbunelui.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consumatori #energie #risipa #Victor Parlicov

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.