Producătorii de energie regenerabilă din Moldova sunt nemulțumiți de noile reguli ale pieței de energie electrică – obligația de a plăti pentru dezechilibrele din sistem. Aceștia se plâng că suferă pierderi uriașe și cer statului să găsească o soluție la situația dificilă în care se află. Reprezentanții Ministerului Energiei și cei de la ANRE consideră că antreprenorii trebuie să-și îndeplinească obligațiile și să plătească pentru deficitul care se creează în sistem. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Teritoriul Libertății” cu Lilia Burakovski, de la postul Rlive TV.

Veaceslav Moldovan, administratorul grupului de echilibrare ML Energy-Group, a remarcat că, după ce a primit facturile pentru dezechilibre pentru luna iunie curent, s-a dovedit că toți producătorii au fost în minus – în loc să facă bani din investiții, au ajuns în datorii.

„Discutăm această problemă de un an, dar lucrurile sunt încă acolo. În același timp, ministerul este deschis față de noi. ANRE încearcă să găsească o cale de mijloc. Întâlnirile au avut loc în luna mai, înainte ca modificările să fie făcute. Apoi a mai fost o întâlnire, dar nu am văzut niciodată ultima variantă pe care ANRE vrea să o propună. După ce producătorii de energie electrică au primit facturi pentru dezechilibre, s-a dovedit că absolut toată lumea era pe roșu. Conform formulei existente, nimeni din țară, în afară de Moldelectrica, nu a ieșit în profit – toată lumea a rămas îndatorată Moldelectrica”, a declarat Moldovan.

Potrivit lui Veaceslav Moldovan, producătorii sunt în pierdere, inclusiv din cauza practicii consacrate de a cumpăra energie de la producătorii locali:

„În primul rând, este imposibil de prezis unul la unul câtă energie electrică va fi produsă. În al doilea rând, îl cumperi cu 1,80 lei sau 2 lei, și vinzi ce câștigi cu 22 sau 30 de bani. Înțelegeți diferența dintre formula existentă? De un an se discută noua formulă. Dacă este probabil să fie adoptat în următoarele săptămâni, va intra în vigoare la 1 noiembrie. Cine va returna bani oamenilor de la 1 ianuarie până la 1 noiembrie – 300 de milioane de lei (30 de milioane pe lună înmulțit cu 10 luni)? Sunt bani care au fost luați din sector. Nu neg că o parte din acești bani ne-au revenit, întrucât suntem furnizori pentru clienții finali. Dar acești bani îi voi returna abia anul viitor. De ce? Pentru că producătorul are împrumuturi bancare și are obligații față de investitori”, a mai adăugat administratorul ML Energy-Group.

Președintele Asociației Producătorilor de Electricitate Eoliană și Solară din Republica Moldova, Eugen Girlea, a subliniat că taxele mari la importul de echipamente și lucrările negative împiedică dezvoltarea sectorului și pot obliga producătorii să înceteze activitatea. întrucât nu beneficiază de investițiile făcute, ci, dimpotrivă, se îndatorează.

„Este vorba despre formula în sine. Cineva poate și câștigă folosindu-l. Dar nu majoritatea. Unele le sancționează, altele nu. Ne dorim ca toată lumea să beneficieze de pe urma utilizării sale, inclusiv consumatorii finali. Suntem foarte activi în această problemă pentru că credem că energia verde are perspective mari în Moldova”, a subliniat Gîrlea.

În opinia sa, micii producători de energie verde sunt discriminați, deoarece statul se concentrează pe marile parcuri de energie regenerabilă. Vorbim despre realizarea unor mari parcuri eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de 105 MW pentru generatoarele eoliene și 65 MW pentru panouri fotovoltaice, care ar trebui să fie instalate până în 2025.

„Legile în baza cărora lucrăm indică faptul că micii producători din Moldova sunt discriminați într-o anumită măsură. În același timp, la început, am fost pasionați de acest domeniu. Acum că legislația privind energia verde trebuie să fie în conformitate cu practica UE, acest lucru a fost uitat și ne aflăm într-un dezavantaj în comparație cu marile parcuri. Vrem ca guvernul să ne asculte”, a mai completat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Caroline Novac, secretar de stat al Departamentului pentru Energie, statul lucrează pentru a face sistemul de energie regenerabilă mai echitabil, mai ordonat, mai nediscriminatoriu și mai accesibil pentru cât mai mulți cetățeni:

„Guvernul, în speță ministerul, în această situație are o obligație morală nu doar față de un singur partid, ci față de toată lumea, inclusiv față de societate. Scopul nostru final este să dezvoltăm energie verde, care ar trebui să fie atractivă din punct de vedere al prețurilor. Legea pe care am propus-o oferă câteva soluții bune pentru dezvoltarea și extinderea acestei piețe. Moldova și-a conturat un obiectiv național pentru 2030 – cel puțin 30 la sută din energia electrică consumată să fie produsă din surse regenerabile. Proprietarii de apartamente din clădiri cu mai multe etaje vor putea, de exemplu, să instaleze surse de energie verde pentru propriul consum”, a spus Novac.

Novac a mai subliniat că Republica Moldova are rețelele electrice depășite. Acestea pot gestiona nu mai mult de 20% din energia solară și eoliană. De aceea, Guvernul a desemnat o prioritate pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii rețelei electrice.

Directorul ANRE, Alexandru Ursu, a spus că formula respectă cele mai bune practici utilizate în Uniunea Europeană, dar în situații de urgență trebuie finalizată:

„Părerea mea personală este aceasta. Această formulă este foarte bună pentru situații obișnuite. Dar știm ce s-a întâmplat în 2022, știm despre situația de urgență și prețurile crescute. De aceea, au fost făcute modificări pentru a face tranziția pentru producători și furnizori de servicii cât mai lină posibil. Discutăm constant situația actuală, lucrăm la cadrul legislativ pentru a-l alinia și adapta”.

#emisiune #energie regenerabila #facturi #Moldova

Guvernul britanic a confirmat luni o înăsprire a condiţiilor de obţinere a rezidenţei permanente pentru cetăţenii străini cu statut legal, mulţi dintre ei urmând să aştepte cel puţin 10 ani pentru a fi eligibili, faţă de cinci ani în prezent, informează AFP, preluată de Agerpres.

Această reformă fusese anunţată în noiembrie 2025 de ministrul de interne Shabana Mahmood, în cadrul măsurilor împotriva imigraţiei legale şi ilegale luate de guvernului laburist, confruntat cu ascensiunea partidului antiimigraţie Reform UK.

Luni, Shabana Mahmood a prezentat unele relaxări ale regulilor pentru lucrătorii din sectorul îngrijirii, faţă de versiunea iniţială a proiectului, pe care unii laburişti au considerat-o prea restrictivă.

„Statutul de rezident permanent conferă unul dintre cele mai preţioase drepturi pe care le poate oferi această ţară”, a declarat Shabana Mahmood în parlament, menţionând că ea însăşi este fiica unor imigranţi pakistanezi din regiunea Kashmir.

„Dreptul de a trăi în această ţară pentru totdeauna trebuie de acum să fie meritat. Nu va mai fi automat”, a adăugat ea.

De acum înainte, solicitanţii vor trebui, în general, să demonstreze zece ani de rezidenţă în Marea Britanie pentru a fi eligibili pentru un statut de rezidenţă permanentă, în loc de cinci ani în prezent. Reforma li se va aplica chiar şi străinilor care locuiesc deja în Marea Britanie.

Vor exista, însă şi excepţii. Perioada de aşteptare va fi scurtată pentru străinii venituri de peste 125.141 de lire sterline pe an (peste 150.000 de euro); aceştia vor fi eligibili după doar trei ani.

Cei cu venituri de peste 50.271 de lire sterline (60.300 de euro), precum şi medicii, asistentele medicale şi profesorii, dar şi refugiaţii „sosiţi pe căi legale şi sigure” – cum ar fi ucrainenii – vor fi în continuare eligibili pentru statutul de rezident permanent după cinci ani. La fel şi în cazul lucrătorilor din domeniul îngrijirii, dacă sunt plătiţi cu 25.000 de lire sterline pe an.

Pentru ceilalţi, perioada de aşteptare va fi extinsă la zece ani – şi chiar la 20 de ani pentru cei care au primit beneficii sociale sau pentru refugiaţii care au ajuns în Marea Britanie după ce au traversat ilegal Canalul Mânecii. Pentru unii refugiaţi care au sosit cu ambarcaţiuni mici şi nu şi-au găsit ulterior un loc de muncă sau nu au făcut studii, termenul va fi de 30 de ani.

Candidaţii la rezidenţă permanentă vor trebui, de asemenea, să deţină un cazier judiciar curat, un nivel suficient de limba engleză şi să nu aibă datorii către stat.

În cele din urmă, odată cu intrarea în vigoare a acestor noi reguli anul viitor, aproximativ 500.000 de persoane vor trebui să aştepte mai mult de cinci ani pentru a primi rezidenţa permanentă, estimându-se că aproximativ 1,9 milioane de persoane ar urma să obţină un astfel de permis până în 2030, potrivit guvernului.