Un colțișor fascinant din România, loc recomandat de toate publicațiile de turism, în special pentru a vizita ”închisoarea îndrăgostiților” – este satul săsesc Biertan din județul Sibiu. Una dintre primele așezări săseşti din Ardeal, Biertanul a fost atestat documentar în 1224.

În secolul al XII-lea, coloniştii saşi – originari din zone care astăzi sunt Franţa, Belgia, Luxemburg şi Germania – au fost invitaţi de regele Geza al II-lea al Ungariei să se stabilească în zona Transilvaniei şi să o apere de invadatorii tătari şi otomani, dar să şi dezvolte zona din punct de vedere economic.

În 1510, Biertan a devenit o piaţă importantă cu o populaţie de 5.000 de persoane.

Localitatea și-a păstrat farmecul, cu case vechi construite în stil baroc transilvănean, cu ziduri groase, fundaţii din piatră, fațade în culori pastel și decoraţii cu motive viticole. În sezonul turistic, artizanii și apicultorii își expun creațiile și produsele spre vânzare, în piațeta localitații, în fața intrării în cetate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Biserica fortificată din Biertan reprezintă unul dintre principalele obiective turistice din zonă. Actuala biserică de la Biertan a fost construită în perioada 1493-1522 în stil gotic. Este o construcţie de tip hală, de mari dimensiuni, alcătuită din trei nave. Aspectul iniţial al bisericii a rămas aproape neschimbat de-a lungul timpului, lucrările de restaurare contribuind la menţinerea în bună formă a monumentului.

Unul dintre cele mai vestite locuri din satul Biertan este închisoarea îndrăgostiţilor. Construită într-unul dintre cele şapte turnuri ale fortificației, era un fel de terapie de cuplu folosită acum sute de ani.

În bastionul estic al bisericii, de-a lungul unuia dintre zidurile fortificate, există o construcţie mică, o cameră cât o cămară, „carcera”. Timp de 300 de ani, soţii care nu se mai înțelegeau erau aduşi aici, închişi până la şase săptămâni de către preotul local, în speranţa că îşi vor rezolva problemele şi vor evita, astfel, divorţul. În încercarea cuplurilor de a-şi salva căsniciile în acest spaţiu îngust, totul trebuia împărţit, de la o singură pernă şi o singură pătură la un singur loc la masă. Documentele arată că această formă de consiliere, „închisoarea maritală”, era destul de eficientă. Astăzi, mica şi întunecata „carceră” este un muzeu cu manechine.

Satul Biertan este unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania, fiind inclus în Patrimoniul Național UNESCO. Încărcat de istorie și cu un farmec aparte, satul Biertan este vizitat anual de peste 50 de mii de turiști.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Romania #Satul Biertman #turist

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.