Comisia Electorală Centrală (CEC) informează despre termenii de solicitare a autorizării sondajelor de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor, a exit-poll-urilor și înregistrării operatorilor de interviu în perioada electorală a alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023. Astfel, cererile pentru autorizarea sondajelor de opinie pot fi depuse la CEC până la 25 octombrie 2023. În cazul exit-pollurilor, cererile se vor depune cel târziu pe 28 octombrie 2023.

Totodată, CEC menționează că ultimele rezultate ale sondajelor de opinie, care au fost autorizate în perioada electorală, vor fi publicate cu 2 zile înainte de ziua alegerilor, adică pe 3 noiembrie 2023.

În ziua alegerilor, 5 noiembrie 2023, până la ora 21:00, se interzice de a publica rezultatele oricăror sondaje de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor. După ora 21:00 pot fi făcute publice doar rezultatele exit-pollurilor, after pollurilor și rezultatele sondajelor de opinie privind preferințele politice ale alegătorilor care au fost prezentate publicului până în ziua alegerilor.

Pe pagina web oficială a Comisiei www.cec.md, la rubrica „Alegeri locale generale 2023″, compartimentul „Autorizarea efectuării sondajelor de opinie și a exit-poll-urilor” puteți vedea care sondaje au fost autorizate de către CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale generale #CEC #exit poll #rezultate #sondaje de opinie

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.