În noaptea trecerii la ora de iarnă, avem privilegiul de a dormi cu o oră în plus. Cu toate acestea, această schimbare poate aduce cu sine efecte neplăcute pentru multe persoane.

Modificarea orei poate deranja ritmul natural al corpului uman. Pot apărea dezechilibre hormonale, în special în ceea ce privește melatonina, cunoscută sub numele de „hormonul somnului”. Trecerea la ora de iarnă poate duce la stări de oboseală și poate afecta nivelul de vigilență, crescând stresul, provocând tulburări de somn și perturbând rutina zilnică. În plus, poate apărea astenia de toamnă, care se manifestă prin lipsa de energie și motivație.

Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar printre cele mai comune se numără dificultatea de a te trezi dimineața, senzația de rău, astenia și nervozitatea generală. Pentru a minimiza impactul acestei schimbări asupra stării tale de bine, este recomandat să încerci să menții aceeași rutină de somn, culcându-te și trezindu-te la aceeași oră. Acest lucru ajută la păstrarea sincronizării ceasului biologic. De asemenea, este important să ai o rutină relaxantă înainte de culcare, cum ar fi o baie caldă sau lectura unei cărți, și să eviți consumul de cafea sau ciocolată cu cel puțin șase ore înainte de culcare.

Specialiștii susțin că avem nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta complet la ora de iarnă. Prin urmare, fiind conștienți de propriul ritm biologic și având grijă de somnul și odihna ta, poți să faci această tranziție mai ușoară și să menții starea ta de bine în această perioadă de schimbare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultimul weekend din luna octombrie trecem la ora de iarnă. Începând cu data de 29 octombrie, vom putea dormi cu o oră mai mult, deoarece acele ceasornicului se mută de la ora 4:00 la 3:00.

Ziua de 29 octombrie va fi, așadar, cea mai lungă zi a anului și va avea 25 de ore. Odată cu schimbarea, însă, unele persoane ar putea deveni nervoase, obosite și somnoroase.

#noapte #ora de iarna #somn

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.