Cancelarul austriac Karl Nehammer respinge din nou extinderea spațiului Schengen. Oficialul austriac i-a spus premierului Bulgariei, Nikolai Denkov, la Viena, că extinderea spațiului Schengen nu este posibilă acum pentru că sistemul este „stricat”, scrie publicația VolksBlatt Austria.

În campania sa pentru aderarea țării sale la Schengen, premierul bulgar a primit marți, 24 octombrie, o respingere din partea cancelarului Karl Nehammer.

„Austria are o poziție clară că, în prezent, o extindere a spațiului Schengen nu poate avea loc”, le-a declarat Nehammer jurnaliștilor, la finalul întâlnirii cu Denkov, la Viena.

Nehammer a lăsat să se înțeleagă că, înainte ca Austria să dea undă verde Bulgariei și României, trebuie eliminate controalele bilaterale la frontierele din spațiul Schengen și că este nevoie de o mai bună protecție a frontierelor externe ale UE, de proceduri mai rapide și de acorduri de repatriere.

„Atunci presiunea va scădea, atunci vor fi retrase și controalele bilaterale la frontiere, apoi vom putea vorbi despre Schengen”, a declarat cancelarul.

El a descris din nou sistemul Schengen ca fiind „stricat”, dar în același timp a subliniat că poziția austriacă nu este „o poziție împotriva Bulgariei sau României”. Nehammer a lăudat totuși eforturile Bulgariei de a proteja frontiera externă a UE: „Este clar, din perspectiva austriacă, că noi, Austria, suntem foarte recunoscători Bulgariei pentru toate eforturile, străduințele și, de asemenea, sacrificiile pe care polițiștii bulgari le fac atunci când vine vorba de protecția frontierelor Uniunii Europene și, de asemenea, ale Austriei”.

#Austria #cancelar Austria #Romania schengen

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.