Pe parcursul zilei de ieri, 24 octombrie 2023, în punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița au fost depistate trei documente românești falsificate, care erau tăinuite la control de către conaționali. Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale VEST au inițiat cercetări pentru uz de acte oficiale falsificate.

Pentru autorizarea trecerii frontierei de stat s-au prezentat doi cetățeni moldoveni de 35 și 22 de ani. Ambii erau pasageri la curse internaționale. Conform analizei de risc, polițiștii de frontieră au dispus efectuarea unor controale suplimentare. Drept urmare, asupra lor s-au depistat două cărți de identitate care ar fi emise de către autoritățile române. Ambele prezentau semne vizibile de falsificare.

Unul din conaționali a camuflat documentul în husa mașinii de frezat, iar celălalt – în portmoneul personal. Audiați, pasagerii au declarat că și-au perfectat actele prin intermediari, achitând suma de 250 de euro fiecare.

O altă carte de identitate românească a fost descoperită la un pasager de la ruta ce se deplasa spre Praga. În urma verificărilor adiționale, polițiștii de frontieră au constatat că actul nu corespunde unui document autentic. În declarații, conaționalul de 21 de ani a menționat că și-a perfectat ilegal actul în Cehia, oferind unui intermediar 500 de euro.

Cele trei cărți de identitate au fost transmise pentru efectuarea expertizei tehnice. Cercetările continuă în vederea elucidării circumstanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acte falsificate #buletin #Politia de frontiera #vama

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.