Peste 450 de milioane de oameni suferă de tulburări de sănătate mintală la nivel global. Neglijarea sănătății mintale poate avea un impact devastator asupra calității vieții, inclusiv pierderea locului de muncă, izolare socială și riscul crescut de suicid, scrie Timpul.md.

Un lucru alarmant este că persoanele care suferă de tulburări mintale sunt mai predispuse la consumul de alcool, tutun și droguri, ceea ce amplifică riscurile pentru sănătatea mintală. În Republica Moldova, aproape 242 000 de persoane au accesat cel puțin o dată, pe parcursul anului 2022, serviciile acordate de centrele comunitare de sănătate mintală.

În perioada 12-15 octombrie a avut loc Congresul: „Împreună pentru Sănătatea Mintală: Trauma și Prețul Său pentru Umanitate”. În cadrul acestui eveniment, experții din diferite țări au discutat problemele legate de sănătatea mintală, în special în regiunea Europei de Est.

„În Georgia, cel puțin 5% din populație se confruntă cu tulburări grave de sănătate mintală. De asemenea, se constată un consum semnificativ de substanțe, cum ar fi alcool, tutun, cannabis și alte droguri, în special la bărbați. Această tendință subliniază importanța educației și a programelor de reducere a riscurilor pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației. În vederea abordării eficiente a acestor provocări, ne concentrăm asupra diversificării serviciilor oferite, adaptându-le la nevoile actuale, dezvoltând planuri individuale de tratament și extinzând infrastructura medicală, inclusiv facilitățile de internare”, a declarat Eka Chkonia, director clinic la Centrul de Sănătate Mintală din Tbilisi, Georgia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Sănătatea mintală și dependența au devenit îngrijorări crescânde la nivel global, inclusiv în Serbia. Tulburările legate de consumul de substanțe, inclusiv cele legate de alcool, tutun și droguri ilicite reprezintă o problemă de sănătate publică. Dependențele comportamentale, cum ar fi utilizarea internetului și jocurile, au fost recunoscute ca fiind îngrijorătoare, în special printre tineri și adulți, în mare parte din cauza creșterii utilizării tehnologiei digitale la nivel global”, afirmă Igor Pantic, doctor în științe, Universitatea din Belgrad, Serbia.

În Republica Moldova se înregistrează o rată destul de înaltă a incidenței și prevalenței prin tulburări mintale și comportament, fiind alarmantă la copii și adolescenți. În 2022, 78 de mii de persoane erau afectate, dintre care aproximativ 10 mii sunt copii.

„Societatea și guvernul pot ajuta persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală prin combaterea stigmatizării și discriminării, promovând conștientizarea și educația în comunitate, facilitând accesul la tratament și servicii de sănătate mintală și promovând oportunități egale în educație și angajare”, a menționat Jana Chihai, șefa catedrei de Sănătatea Mintală din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.

Pacienții cu tulburări mintale au adesea dificultăți în a refuza consumul de alcool, abuzul de medicamente sau renunțarea la fumat. Aceste condiții sunt numite tulburări duale și sunt stigmatizate într-o mare măsură: 63,2% din populația adultă a Republicii Moldova consumă alcool, iar 27,6% din populație fumează.

„O persoană care este depresivă sau anxioasă ar putea găsi „alinarea” în consum de droguri tutun, alcool, canabis, consumul de substanțe psihoactive devenind soluție la problema inițială („rezolvând” astfel o serie de simptome ale depresiei sau tulburării anxioase). Similară este și varianta inversă, o persoană care a devenit dependentă de o substanță
psihoactivă – alcool, tutun, canabis sau de o activitate precum lucru sau jocuri online, ar putea dezvolta ulterior depresie, tulburări anxioase, etc.”, a declarat Grigore Garaz, psihiatru-psihoterapeut.

„Pentru a aborda problema consumului de alcool și cea a fumatului în rândul populației, este crucial să promovăm programe eficiente de prevenție și educație. Accentul ar trebui să fie pus pe conștientizarea riscurilor asociate consumului de substanțe și oferirea de suport adecvat pentru tratarea tulburărilor duale”, a precizat șefa catedrei Sănătatea Mintală din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”.

Țările dezvoltate, cum ar fi Suedia, Norvegia și Noua Zeelandă, oferă ajutor pacienților cu tulburări duale prin măsuri de prevenire terțiară, precum strategiile de reducere a riscurilor și trecerea la produse mai puțin nocive, obținând rezultate pozitive.

„Implementarea măsurilor de prevenție terțiară, precum strategiile de reducere a riscurilor și tranziția către produse mai puțin nocive, poate contribui semnificativ la reducerea tulburărilor de sănătate mintală și a dependențelor. Exemplele pozitive din țări dezvoltate ar trebui să servească drept inspirație pentru inițiative similare la nivel național”, a mai menționat Jana Chihai.

În Republica Moldova a fost lansat proiectul „Mensana”, care sprijină și consolidează 40 de centre comunitare de sănătate mintală, oferă consiliere, terapie, intervenție în crize, programe de reabilitare și sprijin social.

#alarma #Consumul de alcool #Sănătatea Mintală

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.