Trei membri ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor (vetting) au fost numiți în funcție de Parlament. S-a întâmplat în ședința de joi, 26 octombrie curent. Candidaturile lor au fost propuse de partenerii de dezvoltare și prezentate de deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

Unul dintre membrii Comisiei vetting este Christopher Lehmann, cu o experiență de 30 de ani în funcția de procuror federal al Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii. În cadrul activității sale, Christopher Lehmenn a instrumentat inclusiv cazuri de fraudă sau de spălare de bani.

Partenerii de dezvoltare au mai propus candidatura lui Irmantas Mikelionis, procuror-șef adjunct în Procuratura Generală a Lituaniei, specializată în investigarea crimelor organizate și a cazurilor de corupție.

Deputații au votat și pentru candidatura lui Saskia de Vries, procuror în Regatul Țărilor de Jos. Activitatea sa cuprinde o experiență vastă în cooperarea transfrontalieră și în organizații internaționale. A fost procuror detașat în Serbia, unde a oferit consultanță în Procuratura și Parchetul Special pentru Crimă Organizată.

Comisia de evaluare externă a procurorilor este constituită din șase membri, numiți cu votul a 3/5 din numărul deputaților aleși. Trei candidaturi sunt propuse de partenerii de dezvoltare, iar restul de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

De menționat că membrii Comisiei vetting vor evalua integritatea etică și financiară a procurorilor. Mai exact, vor verifica activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, vor fi verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, ci și ale membrilor familiilor acestora. Astfel, urmează să fie evaluați extern circa 220 de procurori (Procurorul general interimar, adjuncții Procurorului general, procurorii șefi de secții sau de direcții etc., toți procurorii anticorupție și procurorii PCCOCS, procurorii șefi și adjuncții din procuraturile teritoriale), precum și candidații la eventualele funcții vacante enumerate mai sus, care vor câștiga concursurile până în 2025.

După evaluare, Comisia va elabora un raport privind promovarea sau nepromovarea subiecților, care va fi transmis către Consiliul Superior al Procurorilor. Deciziile Comisiei de evaluare externă a procurorilor vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, unde vor fi examinate de un complet format din primii trei judecători care au promovat evaluarea și nu au activat în cadrul CSJ până la data de 31 decembrie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#membri #procurori #vetting

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.