Trei membri ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor (vetting) au fost numiți în funcție de Parlament. S-a întâmplat în ședința de joi, 26 octombrie curent. Candidaturile lor au fost propuse de partenerii de dezvoltare și prezentate de deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

Unul dintre membrii Comisiei vetting este Christopher Lehmann, cu o experiență de 30 de ani în funcția de procuror federal al Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii. În cadrul activității sale, Christopher Lehmenn a instrumentat inclusiv cazuri de fraudă sau de spălare de bani.

Partenerii de dezvoltare au mai propus candidatura lui Irmantas Mikelionis, procuror-șef adjunct în Procuratura Generală a Lituaniei, specializată în investigarea crimelor organizate și a cazurilor de corupție.

Deputații au votat și pentru candidatura lui Saskia de Vries, procuror în Regatul Țărilor de Jos. Activitatea sa cuprinde o experiență vastă în cooperarea transfrontalieră și în organizații internaționale. A fost procuror detașat în Serbia, unde a oferit consultanță în Procuratura și Parchetul Special pentru Crimă Organizată.

Comisia de evaluare externă a procurorilor este constituită din șase membri, numiți cu votul a 3/5 din numărul deputaților aleși. Trei candidaturi sunt propuse de partenerii de dezvoltare, iar restul de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

De menționat că membrii Comisiei vetting vor evalua integritatea etică și financiară a procurorilor. Mai exact, vor verifica activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, vor fi verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, ci și ale membrilor familiilor acestora. Astfel, urmează să fie evaluați extern circa 220 de procurori (Procurorul general interimar, adjuncții Procurorului general, procurorii șefi de secții sau de direcții etc., toți procurorii anticorupție și procurorii PCCOCS, procurorii șefi și adjuncții din procuraturile teritoriale), precum și candidații la eventualele funcții vacante enumerate mai sus, care vor câștiga concursurile până în 2025.

După evaluare, Comisia va elabora un raport privind promovarea sau nepromovarea subiecților, care va fi transmis către Consiliul Superior al Procurorilor. Deciziile Comisiei de evaluare externă a procurorilor vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, unde vor fi examinate de un complet format din primii trei judecători care au promovat evaluarea și nu au activat în cadrul CSJ până la data de 31 decembrie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#membri #procurori #vetting

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.