Mamele neangajate, care îngrijesc de copii de până la 2 ani, vor avea statut de persoană asigurată și vor beneficia de asistență medicală integrală. Parlamentul a votat joi, 26 octombrie curent, în lectura întâi reglementări privind organizarea sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Sănătății. Potrivit autorilor, prin prevederea care stipulează că mamele neangajate care au copii de până la doi ani vor fi asigurate de către Guvern este în concordanță cu normele constituționale, conform cărora atât mamele, cât și copiii au dreptul la ajutor și ocrotire specială.

Totodată, persoanele liber-profesioniste care activează în sectorul justiţiei și persoanele neangajate care exercită independent profesia de medic de familie vor continua să fie asigurate și în cazul suspendării activității pe durata concediului de maternitate sau a concediului pentru îngrijirea copilului cu vârsta de până la trei ani.

Prin inițiativa legislativă se mai propune ca toate cheltuielile suportate în cazul urgențelor obstetricale (naștere, avort spontan, sarcină extrauterină) pentru femeile neasigurate să fie acoperite din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.

Documentul conține și alte prevederi care se referă la persoanele asigurate. Astfel, cetățenii care au achitat prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă până la sfârșitul anului vor rămâne asigurați până la data de 31 ianuarie a anului viitor.

Modificarea respectivă este necesară, întrucât legea anuală a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală se publică, de regulă, la sfârșitul lunii decembrie. Din această cauză, persoanele care își cumpără polița de asigurare individual nu pot achita prima până la anul nou sau în primele zile din luna ianuarie, acestea fiind zile de odihnă. Or, persoanele respective ar putea avea nevoie de polița de asigurare în cazul spitalizării.

Autorii documentului mai propun ca persoanele care nu achită prima în sumă fixă până la 31 martie să nu fie amendate.

Proiectul de lege va fi propus spre examinare și în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenzi #asigurare #copii #mame #sanatate

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.