Trei membri ai Comisiei de evaluare externă a procurorilor (vetting) au fost numiți în funcție de Parlament. S-a întâmplat în ședința de joi, 26 octombrie curent. Candidaturile lor au fost propuse de partenerii de dezvoltare și prezentate de deputata PAS Olesea Stamate, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități.

Unul dintre membrii Comisiei vetting este Christopher Lehmann, cu o experiență de 30 de ani în funcția de procuror federal al Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii. În cadrul activității sale, Christopher Lehmenn a instrumentat inclusiv cazuri de fraudă sau de spălare de bani.

Partenerii de dezvoltare au mai propus candidatura lui Irmantas Mikelionis, procuror-șef adjunct în Procuratura Generală a Lituaniei, specializată în investigarea crimelor organizate și a cazurilor de corupție.

Deputații au votat și pentru candidatura lui Saskia de Vries, procuror în Regatul Țărilor de Jos. Activitatea sa cuprinde o experiență vastă în cooperarea transfrontalieră și în organizații internaționale. A fost procuror detașat în Serbia, unde a oferit consultanță în Procuratura și Parchetul Special pentru Crimă Organizată.

Comisia de evaluare externă a procurorilor este constituită din șase membri, numiți cu votul a 3/5 din numărul deputaților aleși. Trei candidaturi sunt propuse de partenerii de dezvoltare, iar restul de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

De menționat că membrii Comisiei vetting vor evalua integritatea etică și financiară a procurorilor. Mai exact, vor verifica activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, vor fi verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, ci și ale membrilor familiilor acestora. Astfel, urmează să fie evaluați extern circa 220 de procurori (Procurorul general interimar, adjuncții Procurorului general, procurorii șefi de secții sau de direcții etc., toți procurorii anticorupție și procurorii PCCOCS, procurorii șefi și adjuncții din procuraturile teritoriale), precum și candidații la eventualele funcții vacante enumerate mai sus, care vor câștiga concursurile până în 2025.

După evaluare, Comisia va elabora un raport privind promovarea sau nepromovarea subiecților, care va fi transmis către Consiliul Superior al Procurorilor. Deciziile Comisiei de evaluare externă a procurorilor vor putea fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, unde vor fi examinate de un complet format din primii trei judecători care au promovat evaluarea și nu au activat în cadrul CSJ până la data de 31 decembrie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#membri #procurori #vetting

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.