Să mesteci gumă în public este considerat un gest de evitat, dar există și un alt motiv pentru care este bine să te abții de la acest obicei. Cum te poate afecta consumul substanțelor din guma de mestecat, fără să îți dai seama.

Cel mai important lucru la guma de mestecat este acela că, așa cum îi spune și denumirea, ea nu trebuie înghițită, ci doar mestecată. În fapt, guma de mestecat este o substanță moale, cauciucată, care conține rășină, îndulcitori, aromatizanți și conservanți. Ca orice produs, și guma de mestecat consumată în exces produce efecte secundare, care pot afecta sănătatea, în special pe termen lung.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zaharurile din guma de mestecat sunt și ele periculoase, așa cum la fel de periculos este consumul excesiv de gumă de mestecat fără zahăr. Specialiștii susțin că mestecarea unei cantități mari de gumă fără zahăr ar putea provoca tulburări digestive și diaree. Pe lângă acestea, toți alcoolii de zahăr sunt FODMAP-uri, care pot cauza probleme digestive persoanelor cu sindromul colonului iritabil.

Ce conține o gumă de mestecat
Gumă. Aceasta este baza cauciucată nedigerabilă, folosită pentru a da guma de mestecat.

Rășină: Aceasta se adaugă de obicei pentru a întări guma și pentru a o ține împreună.

Umpluturi. Umpluturile, cum ar fi carbonatul de calciu sau talcul, sunt folosite pentru a da textură gumei.

Conservanți. Aceștia sunt adăugați pentru a prelungi durata de valabilitate. Cea mai populară alegere este un compus organic numit butilhidroxitoluen butilicat (BHT).

Înmuiere. Aceștia sunt folosiți pentru a reține umiditatea și a împiedica întărirea gumei. Aceștia pot include ceruri precum parafina sau uleiuri vegetale.

Îndulcitori. Zahărul din trestie de zahăr, zahărul din sfeclă și siropul de porumb sunt îndulcitori populari. Gume fără zahăr folosesc alcooli de zahăr, cum ar fi xilitolul, sau îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul.

Aromatizanți. Se adaugă arome naturale sau sintetice pentru a da gumei gustul dorit.

Specialiștii spun că există și beneficii atunci când mesteci gumă, dar trag un semnal de alarmă în privința celor care exagerează ciu acest obicei. Persoanele care mestecă gumă în mod excesiv pot avea, în timp, probleme cu maxilarul și prezintă un risc mai mare să fie afectate de bolile gastro-intestinale.

#gumă de mestecat #zahar

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.