Elon Musk este rugat de internauți să instaleze Starlink deasupra Fâşiei Gaza, privată de Internet, pentru ca locuitorii enclavei să poată relua comunicarea cu restul lumii. De asemenea, organizațiile Human Rights Watch, Medici fără Frontiere şi Semiluna Roşie palestiniană avertizează că lipsa conexiunii la internet face ca dezastrul din Gaza să nu mai poată fi acoperit mediatic, OMS pierzând deja contactul cu enclava.

Nu mai există semnal la telefon și conexiune la internet, după bombardamentele fără precedent lansate de IDF vineri, Israelul întrerupând conexiunea la internet înainte de atacuri, acuză mişcarea islamistă Hamas, aflată la putere în enclavă. Societatea palestiniană de telecomunicaţii Jawwal a confirmat suspendarea conexiunii la internet, iar serviciul de supraveghere a accesului la Internet NetBlocks a anunţat ”căderea conexiunii în Fâşia Gaza”.

Ulterior, hashtagul #StarlinkForGaza s-a răspândit rapid pe rețeaua X, în peste 3.74 de milioane de mesaje, iar mii de internauți i-au cerut lui Elon Musk să sprijine Gaza prin furnizarea serviciul său de Internet prin satelit Starlink, aşa cum a făcut în februarie 2022, la începutul războiului din Ucraina.

Această tehnologie a jucat un rol esenţial pentru armata ucraineană, care a folosit internetul pentru a comunica, dar şi pentru a-şi dirija dronele şi tiruri de artilerie. Starlink – lansat în 2018 de către SpaceX – este un furnizor de acces la Internet prin satelit. „Constelaţia” de 5.000 de sateliţi, care urmează să se extindă, are obiectivul de a oferi o acoperire în cele mai izolate locuri ale globului. Pentru moment, nici Elon Musk şi nici compania sa nu au vorbit despre o eventuală intervenţie pe cerul Fâşiei Gaza.

Masacrul din Gaza nu mai poate fi transmis lumii întregi

Pe teren, unde situaţia umanitară este catastrofală, numeroase asociaţii şi instituţii de presă trag un semnal de alarmă cu privire la riscurile acestui ”blackout”.

”Această suspendare a transmiterii de informații riscă să servească drept paravan pentru comiterea unor atrocităţi în masă şi să controbuie la o impunitate a încălcării drepturilor omului”, avertizează într-un comunicat Deborah Brown de la Human Rights Watch (HRW). Médecins sans Frontières (MSF) şi Semiluna Roţie palestiniană trag același semnal de alarmă.

”Am pierdut contactul cu personalul nostru din Gaza, cu spitalele și serviciile de sănătate publică şi restul partenerilor noştri umanitari pe teren. Acest asediu mă îngrijorează grav în privinţa securității lor şi a riscurilor imediate la adresa sănătăţii pacienţilor vulnerabili”, scrie pe X directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elon Musk #Fasia Gaza #internauti #Starlink

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.