Halloween se sărbătorește în noaptea de 31 octombrie-1 noiembrie, iar această sărbătoare vine cu o serie de tradiții pe care oamenii le respectă, pentru a le merge bine.

De-a lungul timpului, Halloween a fost influențat de mai multe culturi. Până în urmă cu mai mulți ani, această zi era sărbătorită doar în America.

Halloween s-a răspândit în lume prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Este una dintre cele mai așteptate sărbători ale toamnei, iar originea este americană. Puțini sunt cei care știu că, de fapt, această sărbătoare este de origine celtică.

Cu timpul, Halloween-ul a reușit să pătrundă în țările unde predomină creștinismul occidental, catolic și protestant. Astfel, a devenit una dintre cele mai cunoscute sărbători.

Superstiții de Halloween 2023. Ce să nu faci de Halloween 2023

Un lucru mai puțin știut este că această sărbătoare a influențat mai multe culturi. În Imperiul Roman, sărbătoarea era cunoscută sub numele de „Ziua Pomana”, celții sărbătoreau festivalul Samhain.

Creștinii celebrau Sărbătoarea Tuturor Sfinților, de Halloween. În ziua de Halloween nu trebuie să alungi o pisică neagră, fiindcă vei avea parte de 7 ani de ghinion. Aceasta este una dintre cele mai cunoscute superstiții.

Iată ce este bine să nu faci deloc de Halloween:

– nu trebuie să discuți la cină, fiindcă astfel vei invita spiritele să se așeze la masă.
– nu este bine să mergi la vânătoare în noaptea de Halloween, întrucât poţi răni un spirit care rătăcește.
– dacă în noaptea de Halloween auzi pași în urma ta, nu trebuie să te întorci cu spatele. Asta pentru că se poate afla un spirit care vrea să te ia pe lumea cealaltă.
– dacă te afli într-un cimitir în noaptea de Halloween, nu trebuie să te uiți la umbra ta, care este creată de lumina lunii.
– în seara de Halloween, nu este bine să trântești ușile, fiindcă poți lovi o fantomă.

Superstiții de Halloween 2023. Ce să nu faci de fapt de Halloween.Ce simbolizează Halloween-ul?

Puțini sunt cei care știu că, de fapt, această sărbătoare este de origine celtică. S-a discutat faptul că originile sărbătorii se regăsesc într-un festival celt, cunoscut și sub denumirea de “Samhain”. Acest festival este sărbătorit pe 31 octombrie. Tradiția spune că în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, spiritele, atât cele rele, cât și cele bune, traversează granița din lumea noastră și cea de dincolo

Motivul pentru care se organiză un festival, era acela de a strânge recolte. Manifestările erau asemănătoare cu cele de acum:

– costume de Halloween
– decorațiuni pentru casă
– transformarea dovlecilor în felinare
– machiaje
– celebrul “trick-or-treat”.

Cum a apărut tradiția „trick-or-treat” – „Ne dați ori nu ne dați!” de Halloween

Puțini sunt cei care știu că, de fapt, această sărbătoare este de origine celtică. Obiceiul celtic a fost preluat de aproape toate popoarele occidentale, de-a lungul timpului.

Copiii se îmbracă în această noapte în costume înfricoșătoare și se plimbă prin cartier sunând la ușă și cerând dulciuri în noaptea de Halloween.

Expresia „trick or treat” – „Ne dați ori nu ne dați” este o urare din tradiționalul colindat pe la case de Halloween.

Originile Halloween-ului datează de acum 2.000 de ani, de la sărbătoarea celtică Samhain, care marca noul lor an. Oamenii din Irlanda și Scoția antice credeau că voalul dintre lumea celor morți și cea a celor vii devenea subțire în fiecare an pe 1 noiembrie, permițând demonilor să colinde din nou pe pământ. Împreună cu ofrande și aprinderea de focuri pentru spirite, celticii se costumau ca cei morți, sperând să se amestece cu demonii adevărați și astfel să evite confruntarea spirituală, scrie National Geographic. Pentu ca apoi, în secolul al VII-lea, Biserica Catolică să convertească sărbătorile păgâne în cele dedicate lui Dumnezeu. Astfel că petrecerea costumată a demonilor celtici a devenit „Ziua Tuturor Sfinților”. Iar sărbătoarea dedicată sfinților bisericii a fost mutată pe 1 noiembrie, în timpul Papei Grigore al III-lea, între 731 și 741 d.Hr.

Ziua Tuturor Sufletelor a devenit astfel o ocazie pentru a cinsti sufletele celor morți din ușă în ușă. Oamenii săraci vizitau casele celor bogați și se ofereau să se roage pentru oamenii decedați dragi ai proprietarilor, în schimbul unor „soul cakes” (prăjituri pentru sufletele celor morți, n.r.).

Practica a fost preluată în curând de copii, care cereau bani sau mâncare.

„Ne dați ori nu ne dați!” este acum o expresie mai puțin literală decât cea relatată de Bay City Times în 1928; puțini copii din ziua de azi au intenția de a face o farsă dacă nu li se oferă bomboane

Superstiții de Halloween 2023. Ce să nu faci de fapt de Halloween. Legenda dovleacului de Halloween

Dovleacul, simbolul Halloween-ului, îl are drept personaj principal pe JackO Lantern. Acesta era zgârcit și a fost metamorfozat într-un dovleac. Personajul obișnuia să le joace des feste tuturor, ba chiar să îl provoace pe însuși Diavolul.

Atunci când el moare, se închid porțile Raiului și însuși Diavolul refuză să îl primească în iad. JackO Lantern se sperie și îi cere doar o călăuză pentru a merge prin întuneric. El primește un felinar, unealtă ce mai târziu are să îi devină călăuză pentru eternitate.

De-a lungul timpului s-au dezvoltat o serie de simboluri și obiecte artizanale asociate sărbătorii de Halloween.

#Haloween

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.