Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Daniel Radcliffe va produce un documentar despre cascadorul său din „Harry Potter” rămas paralizat după o scenă

01 Nov. 2023, 16:30
 // Categoria: Life // Autor:  Elena Putregai
01 Nov. 2023, 16:30 // Life //  Elena Putregai

Protagonistul din Harry Potter, Daniel Radcliffe, va fi noul producătorul executiv al unui serial documentar. Documentarul va aduce în lumina reflectoarelor dublura sa din seria de filme. David Holmes, cel care făcea cascadoriile lui Harry a rămas paralizat de la piept în jos din cauza unei explozii pe platourile de filmare ale penultimului film: „Talismanele morţii, partea 1”, în ianuarie 2009.

Documentarul întitulat „David Holmes: The Boy Who Lived” este produs executiv de Radcliffe și debutează în noiembrie. Acesta va prezenta imagini personale sincere filmate în ultimul deceniu, materiale din culise din lucrarea de cascadorie a lui Holmes, scene din viața sa actuală și interviuri intime cu Holmes, Radcliffe și alții.

„Filmul este o poveste despre creșterea vârstei a cascadorului David Holmes, un adolescent prodigios gimnast din Essex, Anglia, care este selectat să joace cascadoria lui Daniel Radcliffe în primul film „Harry Potter”, când Daniel are doar 11 ani”, scrie în rezumatul oficial de la HBO. „În următorii 10 ani, cei doi formează o legătură inextricabilă, dar în penultimul film, un accident tragic pe platoul de filmare îl lasă pe David paralizat cu o leziune a coloanei vertebrale, răsturnându-i lumea peste cap. În timp ce Daniel și cei mai apropiați colegi cascadori ai săi se adună pentru a-l sprijini pe David și familia lui. Spiritul extraordinar de rezistență al lui David devine cea mai mare sursă de putere și inspirație a lor.”

HBO a spus că filmul, care este regizat de regizorul britanic Dan Hartley, reflectă teme universale de a trăi cu adversitate, de a crește și de a-și forja identități într-o lume incertă.

Holmes, care acum are 42 de ani, a dezvăluit anterior detalii despre tragicul său accident, care a avut loc în timpul unei scene de zbor la studiourile Warner Bros din Leavesden. Într-un interviu acordat pentru Mirror în 2014, el a spus că a fost tras înapoi „cu viteză” de un fir de mare rezistență într-o cascadorie care reproduce efectele unei explozii. Holmes a fost aruncat într-un perete.

El a spus că noul documentar HBO spune povestea nu doar a realizărilor sale în fața camerei, „ci și provocărilor cu care mă confrunt în fiecare zi și atitudinea mea generală față de viață după ce am suferit o ruptură a gâtului”. „În lumea turbulentă în care trăim chiar acum, aș dori să-l citez pe Harry: „Suntem atât de puternici cât suntem uniți, atât de slabi cât suntem divizați”.

Holmes a mulțumit, de asemenea, personalului medical, Radcliffe și autorului Harry Potter, JK Rowling, pentru sprijinul acordat. Scriind despre Radcliffe, el a spus că amândoi sunt „imens de mândri de timpul petrecut în filmele Harry Potter și de bucuria și confortul pe care le aduce publicului din întreaga lume în fiecare zi”.

„David Holmes: The Boy Who Lived” va avea premiera în SUA pe HBO și Max pe 15 noiembrie și va fi disponibil în Marea Britanie pe Sky Documentaries și serviciul de streaming Now din 18 noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.