Șansele ca unul din cele două forțe unioniste, antrenate în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Unității Naționale (PUN) să ajungă în Parlament sunt minime. De o asemenea părere este expertul și analistul de la „Exper Group”, Dionis Cenușa.

„Am observat că unii jurnaliști (apropo români) încearcă să inducă ideea că după alegeri am putea avea cel puțin un partid unionist în Parlament. La 1.6 milioane de voturi, cum a fost în 2020, ar însemnă că PUN sau AUR trebuie să obțină minim 80 000 voturi (16,000 per vot) pentru a depăși pragul de 5%. Competiția e atât de mare pe dreapta că unirea celor două forțe le-ar fi venit bine. Divizate, nici AUR și nici PUN, au șanse extrem de mici, cât de mult nu ar încerca unii să interpreteze sondajele”, susține Cenușa.

Expertul afirmă că, anume din acest motiv AUR vrea o provocare cu forțele separatiste și o implicare a președintei țării Maia Sandu, care „după cum am punctat recent a ales să ignore subiectul pentru a nu prejudicia PAS-ul”, consideră Cenușa.

Referitor la numărul mare de candidați 23, care s-au înscris în cursa electorală a scrutinului parlamentar, Dionis Cenușa afirmă că orice partid mai mici sau noi ar fi bine să se implice în scrutin, pentru „a se pregăti de alegerile locale din viitor”.

„Consider că alte partide mici și noi ar trebui să participe în electorală cu toate forțele pentru a se pregăti de locale și de viitoarele alegeri, și vor avea voturi, dar puține, însă lupta principală e între PAS și BECS, pe de o parte (giganții – maratonul pentru majoritate parlamentara), și Platforma DA, Partidul Șor și Blocul „Renato Usatîi”, pe de altă parte (partidele mici – pentru a-și asigura loc în viitorul Parlament). Ar trebui ceva grav să se întâmple la PAS, ca unioniștii să poată căștiga avantaje în campania electorală. Dar așa ceva nu se prevede”, conchide expertul.

#dionis cenusa #parlament #unionisti

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.