Windows 11 te va calma

Așa cum a menționat Panos Panay, directorul de produse Microsoft, ideea generală din spatele designului noii versiuni este să determine utilizatorii să simtă „un sentiment incredibil de calm”.

În același timp, echipa Windows a depus eforturi pentru ca noua versiune să fie și mai rapidă.

Actualizările Windows, de exemplu, ar trebui să fie cu 40% mai rapide, dar Panay a mai menționat că pornirea computerului și chiar navigarea ar trebui să se realizeze mult mai repede.

O caracteristică surpriză aici este că acum vei putea rula și aplicații Android pe Windows. Aceste aplicații vor părea a fi aplicații native care pot fi integrate, de exemplu, în bara de activități. Ele se vor regăsi în magazinul Microsoft reproiectat.

De asemenea, Microsoft promite o grafică mai bună datorită Auto HDR, o caracteristică care este deja disponibilă pe Xbox. Mii de jocuri, spune Microsoft, vor fi îmbunătățite automat cu Auto HDR pe Windows 11. În plus, compania susține că, datorită unui nou API de stocare în Windows 11, jocurile vor putea încărca rapid activele jocului fără a împiedica CPU ( dar va fi nevoie de un computer compatibil pentru a face acest lucru).

Așa cum era de așteptat, va exista și un nou magazin Microsoft, despre care Panay a spus că a fost construit de la bază, în special pentru a performa la capitolul viteză.

CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, a spus că dorește ca dezvoltatorii să aibă posibilitatea de a-și construi propriile platforme pe Windows 11.

„Windows este scena pentru crearea lumii”, a spus el. „Cu această nouă versiune de Windows, dezlănțuim inovația și ingeniozitatea inerente fiecăruia dintre noi. […] Astăzi, lumea are nevoie de o platformă mai deschisă […] Windows este platforma în care se pot naște lucruri mai mari decât Windows – cum ar fi webul. Aceasta este aspirația noastră cu Windows 11″.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.